@GabrielaA =D> Foarte buna observatia! Chiar cu interpretarea cea noua, posesia se poate prelungi mult peste cei 20 de ani pentru ca proprietarul poate fi longeviv dar daca mai punem inca 20 de ani DUPA ce a murit ajungem la situatia ca aproape nimeni nu va reusi sa indeplineasca conditiile.
Asadar, 2 bunuri imobile, ambele cu proprietari nediligenti, ambele posedate de x. Dupa 20 de ani, propietarul imobilului 1 moare, iar proprietarul imobilului 2 da declaratie de renuntare la drept.
Pentru imobilul 1, x isi poate inscrie uzucapiunea, pentru imobilul 2 de abia incepe sa curga termenul de prescriptie achizitiva. Asa sustineti.
Care-i diferenta ? Ambele sunt cauze de stingere a unui drept.
1. Incep cu doua observatii:
1.1 Numai renuntarea la proprietate stinge dreptul iar moartea nu face decat declanseze procedura de transmitere a dreptului.
1.2 Moartea este unul din cele mai comune evenimente (cu doua notabile exceptii, Lazar si Domnul, moartea este nu numai foarte comuna ci si foarte ireversibila) iar renuntarea la proprietate este o exceptie. Am cunoscut o multime de persoane care au murit insa nu-mi aduc aminte sa fi vazut o singura renuntare la proprietate inscrisa in CF cu toate ca am vazut multe carti funciare am copii de la cateva mii numai in computerul meu, dar am vazut ceva mai multe :strong:
1.2.1 Renuntarea la proprietate este publica (e inscrisa in CF si oricine poate sa o cunoasca) si certa. Moartea poate sa fie publica si certa dupa cum, la fel de bine, poate sa nu fie cunoscuta ci doar prezumata dupa un anumit termen. Cum sa fie prezumata? Daca n-aveti rabdare sariti direct la pct. 1.5 de mai jos, altfel cititi si urmatoarea ...
1.3
Pseudo-divagatie: O norma nu este niciodata izolata, norma se "naste" si "traieste" intr-un sistem cu care interactioneaza. Aceasta observatie are o deosebita importanta in cazul in care o norma are legatura cu alte norme iar acestea din urma sufera schimbari. Probabil ca stiti povestea cu efectul aripilor de fluture, fluturele care bate din aripi in Brazilia si provoaca un taifun in Japonia (e in legatura cu ceea ce se numeste dependenta de conditiile initiale in teoria haosului) adica o mica variatie in conditiile initiale produce un rezultat radical diferit. Daca nu stiti povestea sau vi se pare incredibila va scriu ca dl Poincare (nu presedintele ci matematicianul) a formulat problema celui de-al treilea corp care in rezumat este urmatoarea: daca avem un sistem solar izolat cu doar doua planete vom putea calcula cu infinita precizie comportamentul viitor al celor doua corpuri dar daca adaugam inca ceva, sa zicem o cometa mititica, la inceput nu vom avea nici o influenta masurabila, dar cu timpul chiar influenta minuscula a cometei va schimba toate calculele noastre despre acel sistem. Asa ca trebuie sa luam si cometa in calcul. Sistemul dreptului se comporta la fel numai ca este muuuuuult mai complicat decat un sistem cu 3 corpuri. Ati inteles esenta, nu-i asa? Acum sa vedem uraganul nascut din bataia unor aripi de fluture de acum peste 70 de ani.
1.4 Revin la momentul in care Decretul-Lege 115/1938 era publicat si vad ca era proiectat sa intre in vigoare cu un cod civil care nu a mai intra niciodata in vigoare cu toate ca a fost publicat in 1938 si republicat in 1940 ( n-a mai intrat in vigoare pentru ca Romania a devenit Stat National Legionar iar codul civil n-avea sectiuni separate pentru drepturile evreilor si tiganilor asa ca nu mai era de interes ... s.a.m.d. Insa atat in anul 1938 cat si la data de 12 iulie 1947 cand a fost pus in aplicare in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures D-L 115/1938 era in vigoare Codul civil insa nu asa cum il stim astazi, ci cu toate articolele.
1.5. Art. 28 din D-L 115/1938 s-a nascut, asadar, intr-un mediu unde art. 700 Cod civ. stabilea ca termenul de acceptare al mostenirii sa implineasca in 30 de ani, iar art. 114 Cod civ. instituia o prezumtie de moarte a celui disparut, dispunand ca dupa 30 de ani de la disparitie sau 100 de ani impliniti de la nastere, averea disparutului sa fie impartita intre mostenitori.
2. In mediul in care a facut ochisori art. 28, moartea proprietarului tabular era fie cunoscuta, fie prezumata. Astazi n-avem decat posibilitatea declararii pe cale judecatoreasca a mortii (numai anul trecut am avut doua cazuri in care era vorba de persoane disparute inainte de Primul Razboi Mondial am stabilit la instanta ca au murit in 18-11-1918 ... mi-a trecut odata prin cap sa obtin pe aceasta cale si certificatele de deces ale lui Mihai Viteazul, Stefan cel Mare si Constantin Brancoveanu insa n-am reusit sa fac rost de certificatele lor de nastere asa ca am renuntat :O ) Sunt absurd? Poate ca sunt, dar mult mai absurd este legiuitorul care a modificat unele norme fara sa-i pese de interactiunea dintre normele modificate si cele ramase neschimbate ajungandu-se la situatia in care
teoretizam ad absurdum ca "in sistemul de publicitate reala al cartilor funciare, uzucapiunea este o chestiune de exceptie"sau alte bla-bla-bla-uri de prin manuale copy-paste-uite sau sentinte copiate la indigoul ignorantei,
fara sa observam ca in multe din aceste carti funciare nu s-au mai facut inscrieri uneori de peste 100 de ani si ca de multe ori nu-l pot declara mort pe cel inscris in CF pentru ca habar nu am unde s-a nascut iar martori care sa zica ce s-a intamplat acum 100 de ani numai Domnul-Cel-Bun poate sa mai asculte insa eu n-am posibilitatea sa cer o comisie rogatorie care sa functioneze Dincolo, oriunde o fi acest Dincolo.
3. Asadar, cata vreme "fiat iustitia pereat mundus" ramane o tampenie absoluta pentru ca beneficiarii dreptului sunt OAMENII, nu dreptul in sine, iar daca moare lumea nimanui nu o sa-i mai pese de ce e drept si ce nu, eu caut o solutie prin care sa reusesc sa redau uzucapiunii rolul ei firesc in conditiile in care dupa Decizia nr. LXXXVI din 10 octombrie 2007 ICCJ a stabilit ca in Transilvania, pentru posesiile incepute dupa data de 12 iulie 1947, in ceea ce priveste uzucapiunea, se aplica numai prev. D-L 115/1938. Decizia, desi daca este privita superficial, din unghi de vedere pur formal, pare corecta, este profund gresita pentru ca nu s-a observat ca efectul ei este antisocial si a produs un fel de dezastru economico-social care a privat de posibilitatea de a-si intabula in CF imobilele folosite de generatii si a putea sa-si faca o ferma care sa obtina subventii si fonduri, sute de mii de famili din toata zona necooperativizata a Transilvaniei.
4. In California daca exerciti posesia publica a unui imobil si platesti impozitul dupa 5 ani esti proprietar, in Marea Britanie termenul este de 12 ani (vezi cazul J.A. Pye Ltd contra Regatul Unit) In Germania si Austria termenul este de 30 de ani insa conditiile sunt mai laxe decat in Romania c
u toate ca uzucapiunea este aproape necunoscuta in aceste tari din cauza evidentei extrem de riguros tinute si a firii locuitorilor.
In toate aceste tari sistemul de evidenta funciara reflecta REALITATEA de astazi. Nu pe cea de pe vremea cand bunica era nemaritata. Numai la noi, desi cartile funciare ardelene contin o groaza de erori, unele mai mari decat China,
desi aceste carti ne arata in 8 cazuri din 10 situatia proprietatilor de acum vreo 50-60-100 de ani,
vrem ca norma sa fie interpretata astfel incat aproape nimeni sa nu poata sa se intabuleze in urma uzucapiunii.
Qui prodest?