ORDIN DE RESTRICTIE

daca ordinul acesta de restrictie ( care e "nemaiauzit" in romania) se da peste 2 ani jumatate, fond/recurs/apel....e ciudat fata de faptul ca ea se gandeste ce face daca e atacata acum in 5 minute pe strada.....nu peste 2 ani.... explicatii doamnei care este o perioada estimativa minima de asteptare pana "primeste" cadoul visat.


fara sa fiu mare expert.. zic sa renuntati la aceast inventie si sa va folositi de toate mijloacele legale existente in ROMANIA nu in SUA......adica ganditi stramb, cand ceea ce vreti e la limita imposibilului, pt ca nu se practica...

va ataca pe strada? aveti toate mijloacele juridice penale obisnuite , apel 112, plangere, mers la politie, avocat, declaratii, martori, inregistrari, probe, certificate IML.... dat in judecata etc etc... prejudiciu, recuperat prejudiciu, inchisoare....pt agresiune etc etc etc

1) ati trait mult prin SUA?
2) intrebarea dvs nu e formulata corect fata de cat de rapid doriti o rezolvare
3) singurul lucru pe care puteti sa il faceti daca sunteti atacata pe strada e sa incepeti cu 112.... restul.....procedurilor raman valabile in Romania
4) nu garantez ca in SUA ordinul de restrictie o sa il obtineti fara un judecator, deci ... peste luni si luni de zile....
5) dvs pana la urma ce doriti de fapt?


cereti incadrarea faptei penale , despagubiri, etc etc
si ... daca vreti si mot in frunte neaparat cereti si ordinul de restrictie, ca doar nu o sa faceti actiune separata.......hm....

Exista masuri preventive.
Aveti art 145 alin. 1 indice 2 lit. c din C.pr. pen.,spre exemplu.

Nu mai spun ca daca nu respecta masura risca arestarea...

Nu se da peste 2 ani daca se ia de parchet.

In civil chestiunea este mai complicata dar nu pentru ca avocatii care stiu cum sa faca nu ar obtine asa ceva...ci din alte considerente...datorate legii, sa spunem.
Este absurd sa se ajunga la CEDO pentru un drept fundamental evident...
Insa...vorba lui Mircea Badea...traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul...
Ar trebui facut ceva si pe partea procesului civil, dar nimeni nu are chef de asa ceva...
Ma refer la avocati.
Este cam deranj...

pai parca daca esti atacat pe strada e fapta penala.... de cand e civila.....
iar plangerea sa v-o faca ca lumea.....in primul rand, si in al doilea rand ordinul de restrictie, drept "cadou" suplimentar....... eficienta acestui ordin de restrictie iarasi se limiteaza la faptul ca cineva din politie... de la 112 in 5 minute constata faptic ca s-a incalcat.....deci tot acolo ajungeti, daca supravietuiti... sunati..... si il paste puscaria... (teoretic)

concentrati-va pe autoaparare....dar cine sta tot timpul cu un spray in buzunar non stop....

ordin de restrictie mai bun ca puscaria care credeti ca ar fi?

concentrati-va si pe ce preturi jongleaza avocatul

pret ordin de restrictie
pret actiune penala fond - recurs
pret actiune penala plus ordin de restrictie, sa nu va pacaleasca la pret
pret aciunt penala plus partea civila din penal....unde nu platiti taxa de timbru

dl avocat... se gandeste sa va trimita pe civil ca sa mai platiti taxa de timbru....adica astept macar un argument ca nu e o eroare de-a dlui avocat

raportat la cat dureaza fiecare.... ca asta va durea pe dvs... banuiesc ca v-ati desumflat rapid, cand ati auzit 2 ani....:(

(numai aiureli)

Nu exista in legea romana nicio astfel de prevedere , cum de altfel arata si distinsa d-na avocat Mihai .
Pentru a nu exista discutii cu privire la continutul prevederii invocate de dl.avocat C.Lascoschi , redau mai jos un fragment dintr-un comentariu al judecatorului C.Danilet,

4.3. Cu privire la durata msurii preventive a obligrii de a nu prsi localitatea de domiciliu, n spe msura a fost luat pentru 5 zile conform art. 145 Cod procedur penal, text care nu prevede n mod expres vreo durat a msurii obligrii de a nu prsi localitatea.
n literatura de specialitate s-a afirmat c, odat dispus de ctre instan, msura limitativ de drepturi a obligrii de a nu prsi localitatea dureaz pn la sfritul judecii. S-a argumentat c, ntruct legea (art. 145 alin. 2 C.pr.pen.) nu precizeaz durata obligrii de a nu prsi localitatea dect pentru faza de urmrire penal, se deduce c, n faza de judecat, aceast msur poate fi luat pn la soluionarea cauzei, fiind deci nelimitat n timp.
Exist ns i opinia potrivit creia instana nu este obligat s determine cu anticipaie durata msurii, putnd fixa prin ncheiere i o limitare n timp. n acest sens, s-a afirmat c, durata msurii nefiind limitat, instana poate fixa un termen, pe care dac e cazul l poate chiar prelungi sau scurta.
Dei o mprtim pe cea de-a doua, constatm c nici una din cele dou opinii exprimate nu este puternic argumentat. ncercnd noi o astfel de fundamentare, am identificat trei argumente n favoarea celei susinute de noi:
a) Primul ar fi acela c tcerea legii - care prevede doar maximul duratei cnd msura este dispus de procuror - nu poate fi interpretat de practician astfel nct s creeze o situaie mai grea pentru inculpatul trimis n judecat n raport cu cel aflat n faza de urmrire penal. Astfel, din dispoziiile art. 145 alin. 1 C.pr.pen. rezult c procurorul, respectiv instana poate lua aceast msur. Nefiind obligat n acest sens, nseamn c organul judiciar este cel care va aprecia n funcie de mprejurrile de fapt i de drept, n fiecare caz n parte. Tocmai aceast putere de apreciere a oportunitii lurii msurii preventive la un moment dat l ndrituiete ca, n cazul n care opteaz totui pentru luarea ei, s dispun asupra ntinderii n timp a restrngerii libertii inculpatului: pe o durat care s nu depeasc 30 zile - n cazul n care msura este luat de ctre procuror (art. 145 alin.2 C.pr.pen.); respectiv pe toat durata judecii sau pe durata unui termen fix - n cazul n care msura este luat de ctre instana sesizat cu soluionarea fondului, cum este situaia n spea analizat.
b) Un al doilea argument rezult din interpretarea gramatical a dispoziiilor art. 140 alin. 1 C.pr.pen. Astfel, potrivit acestora, msurile preventive nceteaz de drept la expirarea termenelor prevzute de lege sau (s.n.-C.V.D.) stabilite de organele judiciare (lit.a), respectiv n caz de scoatere de sub urmrire, de ncetare a urmririi penale sau de ncetare a procesului penal ori de achitare (lit. b). Modul n care legiuitorul a utilizat conjuncia cu funcie disjunctiv ”sau”, ne face s nelegem c cele dou posibiliti se exclud reciproc, n sensul c: fie durata este prevzut de lege, fie durata este stabilit de organul judiciar. Cum legea nu prevede obligaia instanei de a dispune luarea msurii obligrii de a nu prsi localitatea pe o anumit durat, eventual indicnd o limitare a maximului ei, nseamn c e obligatoriu ca nsi instana de judecat s prevad un atare termen, n ncheiere. Acesta va fi unul determinat prin indicaii cronometrice (de exemplu, timp de 15 zile sau timp de dou luni) ori prin anumite formule (de exemplu, pn la sfritul judecii n prim instan sau pn la soluionarea definitiv a cauzei).

In rest , cred ca este vorba despre simple opinii ma mult sau mai putin justificate.
Poate dl.avocat ne justifica pe textul de lege opinia sa

va rugam sa repostati cu diacritice, ca e un calvar fara ele...