Oy-oy-oy, ce lucruri le-a fost dat batranilor mei ochi sa citeasca! Acus o sa-ncep sa strig ca Don Juan in timpul delirului: "Tu cine esti care-ai pierdut cadenta?" si
"Ma doare ochiul de minuni si fum" (vezi St. Aug. Doinas "Don Juan in delir")
Dar, sa vedem minunile
"cum se 'transmite' vinovatia faptului ilicit la mostenitori?
...
daca nu s-a deschis proces pana la data decesului persoanei nu va raspunde patrimonial.
Moncher,
Faptul ilicit naste obligatia de despagubire DE LA DATA savarsirii lui, moment din care debitorul este considerat in intarziere, fara a mai fi somat. De unde rezulta asta? Pai, regula punerii in intarziere este aplicabila numai în materie contractuala si se afla reglementata in titlul “despre contracte si conventii”. Drept urmare, creditorul unei obligatii delictuale nu este tinut sa puna in intarziere pe debitor.
Asadar, de la data savarsirii faptei ilicite, in patrimoniul lui de cujus exista obligatia de despagubire.
Apoi, succesorul universal ori cu titlu universal a dobandit alaturi de bunatatile din activ si obligatia din pasiv care era acolo chiar daca - la fel ca steaua eminesciana - nu se zarea.
Ce-i atat de greu de inteles ca odata ce obligatia s-a nascut in patrimoniul lui de cujus, daca acest patrimoniu este preluat de succeosri, nu exista nici o alta varianta decat stingerea obligatiei printr-una din modalitatile cunoscute?