998-999c.civ

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

Daca este vorba de raspundere delictuala problema este cu obtinerea unui titlu executoriu si daca nu are calitate procesuala pasiva nu poate fi parte in proces.
Se pare ca acest aspect nu il intelegeti.
Pentru a se stabili ca exista o obligatie in patrimoniu trebuie sa se judece cu mostenitorul deoarece autorul sau a decedat.Adica tocmai acest lucru nu se poate realiza datorita lipsei calitatii procesuale pasive.

Mostenitorul sa stea in judecata pentru raspunderea delictuala a autorului sau, care este o raspundere persoanala, nu poate fi primita sub aspect strict juridic in opinia mea.

Chestiunea cu plata de catre asigarator este OK.

N-ar fi rau d-le Lasconschi sa mai studiati problema, eventual sa citi un pic de doctrina. Eu zic ca nu e un consurs de dat cu parerea si colegul Milica asteapta pareri pertinente. Parerea mea e ca va inselati si de data asta.

Daca nu ati inteles ce am scris in ultimul post, am sa incerc sa ma exprim ceva mai clar.

Moment 1 - Savarsirea faptei ilicite ( crearea raportului juridic de obligaţii civile) se petrece drept consecinta a indeplinirii conditiilor legale pt stabilirea raspunderii civile delictuale. incepand din acest moment se naste un raport juridic obligational intre autorul faptei ( decujus) si victima.

Momentul intrarii obligatiei de reparare a prejudiciului in patrimoniul lui decujus este acelasi de mai sus.
In acest moment decujus putea plati valabil victimei pt repararea prejudiciului, iar plata nu putea fi ceruta inapoi, creditorii victimei pot exercita toate mijloacele de conservarea gajului lor general, debitorul obligaţiei de repararea este de drept pus în intirziere si tot asa.

momentul 2- al depunerii actiunii. la acest moment este nascuta obligatia de raparare a prejudiciului, iar calitatea procesual pasiva o are acela ce are in patrimoniu obligatia respectiva.
In consecinta, actiunea poate fi introdusa impotriva mostenitorilor, deoarece acestia au mostenit obligatia de reparare a prejudiciului.

Repet, Instanta analizeaza intrunirea conditiilor raspunderii civile delictuale in persoana lui decujus, nu in persoana mostenitorului, care are calitate procesual pasiva in virtutea calitatii sale de titular al obligatiei de repararea a prejudiciului, mostenite de la decujus.



:rolleyes:

V-am spus ca nu intelegeti.
Eu am inteles ce ziceti dar nu este corect sub aspect juridic in opinia mea.

Problema lipsei calitatii procesuale pasive exclude o judecata pe fond datorita faptului ca nu va raspunde delictual persoana decedata neputand sta in justitie.

Cat priveste existenta unei obligatii in patrimoniul defunctului aceasta nu exista in mod cert, lichid si exigibil.
Practic se tinde in prezent a fi judecat mortul...si sa ii fie atrasa raspunderea delictuala care este personala...

De aceea, am aratat ca doar daca exista pe rol un proces inceput anterior se puteau introduce in cauza mostenitorii, caz in care nu se mai putea invoca cu succes exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

e gresit..in mare..
sunt de acord ca mostenitorii ar raspunde doar in situatia introducerii in cauza pe parcursul procesului...desi chiar indrodusi asa...situatia nu se schimba

In masa succesorala se trece activul si pasivul.
Corect?
Constituie pasiv o fapta delictuala cu privire la care nu exista un proces deschis la data decesului persoanei?
Ca sa o luam putin altfel...

De remarcat ar mai fi si faptul ca in caz de deces nici amenzile contraventionale nu intra in masa succesorala.
Gresesc?

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

In masa succesorala se trece activul si pasivul.
Corect?
Constituie pasiv o fapta delictuala cu privire la care nu exista un proces deschis la data decesului persoanei?
Ca sa o luam putin altfel...
De remarcat ar mai fi si faptul ca in caz de deces nici amenzile contraventionale nu intra in masa succesorala.
Gresesc?

1. Corect: activ+pasiv= masa succesorala.
2. Faceti confuzie. Prejudiciu care s-a nascut la data savarsirii faptei este un lucru iar mijloacele prin care se repara prejudiciul este cu totul alt lucru iar creanta, care s-a nascut odata cu prejudiciul, este alt lucru fata de titlul executoriu care doar da drept creditorului sa execute silit creanta. Fapta delictuala a cauzat prejudiciul (pentru subiectul activ al raportului delictual civil) respectiv debitul (pentru subiectul pasiv al aceluiasi raport) DE LA DATA SAVARSIRII EI. Ea a intrat de atunci in pasivul lui de cujus fara sa fie necesara o hotarare judecatoreasca deoarece este lucru cat se poate de cunoscut ca hotararile judecatoresti sunt DECLARATIVE de drepturi, nu CONSTITUTIVE. Adica judecatorul doar recunoaste ca exista un drept, nu-l constituie. Iar pentru a putea recunoaste un lucru el trebuie intai si-ntai sa EXISTE.Punct.
3. Oy-gevalt! Foooooarte grrrresit. In temeiul carei legi n-ar intra suma pe care de cujus a fost obligat sa o plateasca cu titlul de amenda in pasivul sau? Chiar daca, in general, functionarii primariilor nu stiu sa urmareasca silit pe mostenitorii lui de cujus pentru amenzi, asta nu inseamna ca NU pot fi urmarite. Reaminbtesc tuturor ca, in general, debitul se poate stinge NUMAI intr-una din modalitatile prevazute de Codul civil iar in cazul particular al amenzilor numai cu respectarea dispozitiilor din Codul de pr. fiscala.