998-999c.civ

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

Nu vad sa mearga deloc imbogatirea fara justa cauza.Fara sanse...

UBIK, iata textul de lege:

Art. 29 Drepturile şi obligaţiile succesorilor

(1) Drepturile şi obligaţiile din raportul juridic fiscal trec asupra succesorilor debitorului în condiţiile dreptului comun.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazul obligaţiei de plată a sumelor ce reprezintă amenzi aplicate, potrivit legii, debitorului persoană fizică.

=D> Stiti povestea cu Petrica acela care anunta mereu venirea lupului fara ca lupul sa apara si apoi, cand lupul chiar a venit, nimeni nu-l mai credea? Asa am patit si eu.

1. Norma din art. 29 Cod pr. fiscala - pe care eu n-am stiut-o decat dupa ce ati postat-o d-voastra fie pentru ca nu ma prea ocup de procedura fiscala, fie pentru ca sunt prea lenes sa citesc un cod care se modifica aproape lunar- are o alta ratiune decat chestiunile legate de delictul civil. Sa explic.
1.1. Amenda nu este conceputa ca o despagubire a statului pentru ca cetateanul K a incalcat legea. Amenda este o sanctiune. Daca a murit contravenientul nu are nici un sens sa-l sanctionez pe mostenitorul sau dupa cum nu are rost sa-l pun sa plateasca amenzi penale pe mostenitorul inculpatului. Daca intr-un proces penal inculpatul a facut o paguba victimei, mostenitorii inculpatului vor fi obligati sa o repare. Asta rezulta din art. 21 Cod pr. penala

Art. 21 - Exercitarea actiunii civile de catre sau fata de succesori
Actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia.

1.2 In majoritatea tarilor europene si la noi, pana acum cateva zeci de ani, contraventiile faceau parte din codul penal si se judecau in procedura penala pentru ca singura diferenta dintre infractiuni si contraventii este gradul de pericol social care determina ca sanctiunea ultimelor sa fie mult mai usoara.
2. Asadar, amenzile nu intra in masa succesorala a lui de cujus pentru ca sunt sanctiuni, nu despagubiri. Despagubirile intra pentru ca, astfel cum am aratat mai sus, cel care savarseste un delict civil este considerat a fi pus in intarziere de la data delictului iar plata facut de el, fara sa existe nicio actiune civila pornita impotriva sa, este valabil facuta.

Obligatia juridica nu s-a nascut in patrimoniul defunctului, aceasta se va naste dupa proces, or daca nu avem proces nu avem obligatie juridica.

Intreb si eu, ca robu' Daca ala n-are nicio obligatie de ce-l mai chemam in judecata? Vorba lu' Cocosila: Pe ce te bazezi?
Toata doctrina zice ca raportul juridic de drept procesual civil este urmarea raportului juridic de drept material.

3. Intrucat nu sper sa va conving (am mai incercat si-n alte dati, fara succes) cred ca nu mai am nimic de scris in privinta asta. Situatia e clara si simpla ca lumina zilei: mostenitorul este avand-cauza si are calitate pasiva iar odata ce patrimoniul lui s-a unit cu patrimoniul lui de cujus prin acceptarea mostenirii, este tinut sa plateasca toate datoriile lui de cujus.

u.b.i.k. a scris:

Moncher,
Faptul ilicit naste obligatia de despagubire DE LA DATA savarsirii lui, moment din care debitorul este considerat in intarziere, fara a mai fi somat. De unde rezulta asta? Pai, regula punerii in intarziere este aplicabila numai în materie contractuala si se afla reglementata in titlul “despre contracte si conventii”. Drept urmare, creditorul unei obligatii delictuale nu este tinut sa puna in intarziere pe debitor.
Asadar, de la data savarsirii faptei ilicite, in patrimoniul lui de cujus exista obligatia de despagubire.

Atata timp cat nu se stie si nu este stabilita vinovatia efectiva si cuantumul prejudiciului nu are ce sa se transmita in pasiv.

Nu conteaza cum se considera in trecut contraventia in sensul ca ar fi fost considerata cumva ca si penala.
Doar sub aspectul garantiilor dreptului la aparare poate fi considerata de sorginte penala, dar nu acesta este aspectul esential in aceatsa discutie.

Eram sigur ca veti observa chestiunea cu raportul juridic...:)
Este unul din motivele pentru care am spus ca pot exista doua opinii...
Adica o instanta poate pronunta o hotarare in sensul descris de mine si o alta instanta ( egala in grad) sa dispuna o solutie diametral opusa...in sensul descris de mine ( neformuland insa aparari in acel proces...este o opinie persoanala, daca vreti...)


Ca sa intelegeti mai clar de ce lipsa calitatii procesuale pasive prevaleaza fata de raportul juridic de drept material trebuie sa fac precizarea ca ceea ce nu este stabilit nu poate forma un drept de creanta dearece am discuta despre ceva incert.
O alta mentiune dar in legatura directa cu precizarea sus expusa ar fi aceea ca, in cazul dreptului de creanta generat ca urmare a efectelor juridice unei conventii dintre parti obligatia este precis stabilita prin insusirea actului juridic incheiat intre parti de catre defunct.

In cazul raspunderii civile delictuale desi se poate considera ca exista un soi de raport juridic intre parti acesta nu se poate transmite pe cale succesorala deoarece nu este vorba de o obligatie juridica asumata conventional si nu este vorba de o obligatie juridica certa, lichida si exigibila.Carenta o constituie lipsa existentei unui contract si lipsa existentei unei vinovatii a persoanei decedate care sa genereze existenta unui obligatii juridice.
De asemenea, nu ar fi lipsit de importanta logica si juridica nici aspectul legat de nedeschiderea procesului atata timp cat este in viata autorul faptei ilicite, aspect care ar putea duce la concluzia ca mostenitorii acceptanti ai mostenirii s-au aflat in eroare cu privire la acceptarea mostenirii defunctului deoarece daca ar fi stiut nu ar mai fi acceptat mostenirea.
Aceste aspecte constituie o mare hiba in sustinerea punctului dvs. de vedere.
Si poate ca ar mai fi destule aspecte dar inteleg sa ma rezum doar la atata intrucat in proces apararile se fac in mod special si se aloca mult timp si gandire pentru astfel de aparari.

multam participantilor la dezbaterea spetzei:">

parerea mea e ca o actiune in rapsundere delictuala impotriva mostenitorilor e neintemeiata si urmeaza a fi respinsa ca atare ( nu poate fi respinsa pe calitate o actiune pe delict civil :)....)
apreciez ca pe imbogatiere fara justa cauza este admisibila, respectiv cum ca patrimoniul mortului s-a marit/micsorat cu dr meu de creanta...si, deci si a mostenotorilor lui acceptanti

zic......... acum ,..........................si o sa postez solutia

Parerea mea este ca ar fi trebuit mai intai sa ridicati o exceptie de lipsa calitate procesuala pasiva in sensul ca ar avea calitate societatea de asigurare.
Daca era respinsa exceptia ar fi trebuit chemata in garantie societatea de asigurare.

nu..ca accidentul s-a intamplat intr-o curte:)