Concluzii doar prin avocat la toate instantele

@smeagull
Frumos argumentul, vă apreciez punctul de vedere şi îl împărtăşesc atunci când vine vorba despre legislaţia noastră haotică.

Există, totuşi, o problemă în ceea ce priveşte posibilitatea consilierului juridic de a încheia un contract de muncă cu o persoană fizică (chiar şi o PFA). Este vorba despre articolul 1 din Legea nr. 514/2003:

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile ţării.

@Patrick_
Contractul pe care îl încheie avocatul cu clientul său este contractul de asistenţă juridică reglementat de Legea nr. 51/1995 şi de Statutul profesiei de avocat. Are, într-adevăr, un caracter civil, fiind similar cu un contract de mandat.
Cu preţul controversei, este convingerea mea că şi un contract individual de muncă are un caracter civil. Nu este esenţial actul normativ care conţine reglementarea (Codul civil sau Codul muncii) pentru a distinge caracterul contractelor.
Contractul de muncă nu este altceva decât un alt contract special (v. disciplina de drept civil denumită la fel), cu o reglementare şi un tratament didactic, prin tradiţie, distincte (ca simplu exemplu că nu e numai opinia mea "bizară", Codul civil italian include în Cartea a V-a reglementări referitoare la muncă, pe care legislaţia noastră le prevede în Codul muncii).
Caracterul civil al contractului şi raportului de muncă este sugerat şi prin articolul 278 din Codul muncii referitor la "întregirea" dispoziţiilor codului cu cele compatibile cuprinse în legislaţia civilă.

@klewos:

:bow: Aveti perfecta dreptate, am omis sa verific legea speciala inainte sa raspund:">

Revin: noul cod civil nu are nici o problema. Daca exista una (exclusiv "morala"), ea vine din legea profesiei de c.j., inca din 2003.
Faptul ca nu a starnit in ultimii 9 ani nici o discutie "notabila" (nu am gasit la o cautare rapida nici jurisprudenta, nici vreun articol publicat) arata ca subiectul e lipsit de interes practic.
Mie personal imi "scapa" ratiunea superioara pentru care vecina-mea de la 2 nu ar putea sa si angajeze cu contract de munca un consilier juridic.
Pot sa suspectez influente imorale ale altor profesii la reglementarea c.j., dar interesul superior nu il vad.


Cat despre mine, n-am decat sa raman consilier juridic de cooperativa.
Sau, cand o aparea CEO-ul de multinationla, sa inchei cu el contract de munca vand functia de "jurisconsult", "expert jurist" sau "revizor jurist". N-am sa-l pot reprezenta firesc in instanta (ceea ce deja reduce animozitatil colegilor avocati, si pe cele ale judecatorilor fata de procuristi nepregatiti), dar altminteri as putea sa fac orice altceva ar face si un c.j. / avocat.
Este minunat cum putem fi rigurosi la sange (avem inutil multe coduri COR pentru, in mare, acelasi lucru) si complet lipsiti de consecventa in acelasi timp (legea c.j. nu s-a obosit sa ii asimileze pe toti revizorii si referentii si analistii siconsultantii si consilierii, macar stiam o treaba).

Cred ca a doua intrebare este mai mult decat clara, iar pentru a clarifica un aspect, una este a reprezenta si alta cine si prin cine declara calea de atac al recursului în cazul persoanelor fizice .
Pe cale de consecinta a treia intrebare decurge din a doua .

revin la discutie. constat ca art. 83 a rams neschimbat si in forma ce va intra in vigoare din 15.02.....prin umrare, nic un mandatar nu mai poate discuta exceptii procesuale si asupra fondului decat prin avocat.....nici macar la fond.se prevede clar" daca mandatul este dat unei alte presoane decat unui avocat.....sincer, daca sunt perfect de acord sa se mai reteze din avocatura practicata fara drept, nu mi se pare normal sa nu mentioneze consilierii juridici, care desfasoara o activitate perfect legala.

Sunt menţionaţi şi consilierii juridici, dar la articolul corespunzător, adică, la acela care reglementează reprezentarea persoanei juridice: art.84.

Art. 84. - (1) Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
(2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.

În privinţa licenţiaţilor în drept, e de amintit şi alin.2 al art.83:

(2) In cazul in care mandatarul persoanei fizice este sot sau o ruda pana la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante, fara sa fie asistat de avocat, daca este licentiat in drept.

Oricum, atîta vreme cît CCR s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate privind art.68(4) C.pr.civilă, statuînd că interdicţia impusă mandatarului de a pune concluzii scrise nu încalcă dreptul la apărare deoarece mandatarul poate depune concluzii scrise (Decizia nr. 31 din 29 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2004).

Cum posibilitatea depunerii de concluzii scrise este reglementată în vechiul cod doar cu privire la concluziile pe fond (situaţie în care instanţa poate amana pronunţarea pentru depunerea de concluzii scrise), atata vreme cat Codul de procedura civila nu contine prevederi care sa asigure mandatarului posibilitatea obtinerii unui termen pentru a depune concluzii scrise asupra exceptiilor invocate de partea adversa pe durata procesului civil (exceptii de ordine publica sau exceptii a caror nevoie ar rezulta din dezbateri), putem considera ca o interdictie impusa mandatarului in privinta posibilitatii de a se pronunta in fapt si in drept asupra exceptiilor constituie, in mod vadit, o incalcare a dreptului constitutional la aparare, asa cum rezulta din interpretarea per a contrario a Deciziei Curtii potrivit careia „restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale in instanta nu constituie o impiedicare a accesului liber la justitie, intrucat ........................................ mandatarul are posibilitatea sa formuleze cereri si sa propuna probe in tot cursul procesului, precum si dreptul de a depune concluzii scrise”, fiind cat se poate de evident ca, in lipsa posibilitatii de a depune concluzii scrise asupra exceptiilor (posibilitate nereglementata de cod), interdictia impusa mandatarului de a se pronunta asupra exceptiilor constituie in mod cert o incalcare a Constitutiei. Mai mult, chiar şi fără motivarea Curţii, eu cred că vechiul cod instituia restricţia mandatarului doar în ceea ce priveşte concluziile pe fond.

Cît priveşte NCPC, cred că o soluţie a CCR în cazul unei excepţii de neconstituţionalitate nu poate uza de alte argumente decît cele pe care Curtea s-a intemeiat în cuprinsul Deciziei mai sus citate. Inexistenţa unor mijloace procedurale care să permită mandatarului să depună concluzii scrise asupra excepţiilor (şi discutăm aici despre acele excepţii care sunt invocate după primul termen de înfăţişare - adică cele de ordine publică - precum şi de excepţiile prilejuite de mersul dezbaterilor) poate fi (şi trebuie să fie) sancţionată prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a art.83 NCPC pe temeiul încălcării dreptului la apărare.

Desigur, se poate discuta.



PS

Scris în grabă, poate comentariul nu pare foarte coerent. Voi încerca să revin cu detalii dacă subiectul va interesa pe cineva.