av.antoanelageaman a scris:
shomo a scris:
multumesc dar..am trecut prin asta deja, acum 2 ani. Atunci mama, in ciuda cererii si recomandarii de la SASANTEC arefuzat consilierea psiho pe motiv ca minorele sunt deja ..stresate si vizitele la psiho le-ar stresa si mai mult (!!!). si..a ramas asa.
in fapt egalitatea intre tata si mamam este , din pacate in cele mai multe caszuri pur teoretica atat in fata instantelor cat si in fata autoritatilor mamele au sanse mult mai mari sa fie crezute deoarece exisat o prezumtie cutumiara de maternitate....
de aceea nu trebuie sa va mire ca in cazul unui abuz reclamat de mama s-a intervenit , iar in cazul dvs, ca tat nu.
din nefericire mai este mult pana cand mentalitatile sa fie in consens cu legea...cu toate ca ar trenui sa fie invers. din pacate desi ne-am aliniat legislativ la cerintele UE, precti, legea se aplica tot pe principii arhaice....mai este mult pana la sansele unui proces echitabil in asemenea cauze
veste buna este, ca , din ce in ce, mai ales dupa aplicarea NCC am sesizat o accelerale a procesului de adaptare a mentalitatii instantelor ....insa tot nu s-a ajuns , in opinia mea nici maar la 50-50% intre instante echilistante si celelalte.
ce va pot spune este ca, desi cu foarte mare efort ( adica unde o mama in aceeasi situatie face o plangere , un tata trebuie sa faca 5 inclusiv plangeri la toate forurile superioare si superiorii superiorilor) veti reusi sa va faeti dreptate.
am mai discutat acest subiect cand multi colegi prezumau ( de buna credinta de altfel) ca prin includerea exercitatrii autoritaii perintesti in comun se va rezolva problema discriminarii...
din nou din pacate am avut dreptate ca, in practica intalnim si acum motivari de hotarari de genul:
„Autoritatea părintească comună - care constituie regula în materie, conform art.503 şi art.397 Cciv. - a fost instituit. de legiuitor în scopul promovării şi protejării unei bune dezvoltări a copilului, prin luarea în comun a deciziilor importante, cum sunt cele referitoare la educaţie, la tratament medical, la reşedinţa minorului, la administrarea bunurilor sale etc., () astfel de modalitate a realizării responsabilităţii parentale constituind un element de normalitate în cadrul relaţiilor dintre părinţi şi copii. Un element esenţial insă pentru ca autoritatea părintească comună să poată fi exercitată cu eficienţă este ca: părinţii să aibă atât voinţa, cât şi capacitatea de a coopera în interesul copilului. In caz contrar, orice decizie ce ar trebui luată de părinţi cu privire la situaţia copilului nu ar constitui decât surse de noi stări conflictuae între ei, cu consecinţe negative asupra copilului. In consecinta, apreciind ca in cauza este clar ca parintii nu se inteleg si nu pot exercitat in comun autoritatea parintesca, autoritatea perintesaca va fi exercitata exclusiv de catre mama”
( citat din Hotarearea Judecatorie Sector 5 Bucuresti obiectul dosarului fiind tocmai solictarea de exercitatrea autoritatii parintesti in comun)
prin urmare, din cate puteti vedea ....negru pe alb, instanta, cel putin cea de mai sus apreciaza , in 2012 ca exercitatrea autoritatii parintesti in comun se face doar daca partile se inteleg.....prin urmare nu cand ajung in instanta in contradictoriu...
Stimata dna av,
Cu tot respectul, va rog sa ingaduiti un punct de vedere contrariu.
Nu schimbarea mentalitatii instantelor poate conduce la "functionarea" autoritatii parintesti comune, ci schimbarea cutumelor sociale, chestiune care inseamna timp. De mai bine de un sfert de veac, apartenenta Greciei la UE si celebru termen al alinierii legislatiei la cea europeana, nu i-a facut pe greci sa munceasca ca nemtii si nici nu ii va face, caci, har Domnului, suntem si vom ramane diferiti.
"Copierea" unei legislatii de sorginte nordica, in principal, nu schimba realitatile romanesti cu bunele si relele acesteia. Traim intr-o tara in care, adesea din pacate, daca sotul te bate din gelozie, inseamna ca te iubeste. Anul trecut, am vazut la tv o femeie gravida in 9 luni, batuta cu furca, motiv pentru care a si nascut. Credeti ca in acest caz ar functiona autoritatea parinteasca comuna? In tarile de unde aceasta lege a fost copiata, tatii nu isi fabrica adeverinte de salariu prin care diminueaza pensia alimentara cuvenita asa cum doresc. Tatii medici sau avocati sau oameni de afaceri nu sunt obligati la pensii alimentare in conformitate cu venitul pe hartie! Alocatia de stat pentru copii este un real ajutor si nu o bataie de joc. Cresele, gradinitele si scolile sunt accesibile, salubre, si safe si parintii nu fac cozi de la 4 dimineata ca sa prinda un loc. Daca tatal ridica tonul la mama sau la copil apare politia si adesea il evacueaza instant pe cel recalcitrant.
Intr-o normalitate legislativa drepturile merg mana in mana cu obligatiile. Nu e cazul in Romania. Adesea tatii, fireste nu toti, vin in instantele care au invatat poezia autoritatii parintesti comune, si practic formuleaza o cerere de constituire de drepturi! Ei in fapt nu au fost niciodata tati. Si-au abandonat prietenele sau sotiile gravide, sau cu copil de cateva luni, si dupa un an sau mai multi apar "ca au drepturi". Ce obligatii au avut in acest rastimp si nu s-au achitat ce conteaza, nu? De maine devin un tatic nemaipomenit, iar copilul e poligonul de incercare al acestui demers. Iar instantele, fara discernamant, le acorda "drepturile", fara sa clipeasca. Cand in Romania se vor fi rezolvat toate aceste probleme la nivelul rigorilor europene, atunci putem avea si modele europene. Drepturi fara obligatii nu exista si nici obligatii fara sanctiuni nu exista. Daca nu platesti intretinerea, ca sa dau cel mai frust exemplu posibil, esti penalizat. Daca nu esti parinte vreo 2, 3 sau 4 ani e ca si cand ai fost? Daca da, legea inseamna ca incurajeaza practica indatoririlor parintesti, dupa cum si cand ai chef, caci nu exista nicio sanctiune.
Autoritatea parinteasca comuna incalca nevoile elementare ale unui copil mic. Copilul creste avand nevoie de siguranta, protectie, set de reguli, sentiment de apartenenta. Copilul nu e valiza. Are nevoie de locul lui, patul lui, masuta lui de joaca sau de lectii, invatand regulile casei si apoi ale societatii. In formula o saptamana la tata, 2 la mama, weekendul la bunici, copilul va invata "sa exploateze" timpul in beneficiul lui, capatand sentimentul ca totul e permis si pentru orice exista motive. Nu mi-am pus papucii ca i-am uitat la bunica, nu am invatat la matematica pentru ca mi-am uitat cartea la tata. N-am fost la inot ca tata a intarziat de la servici si nu m-a putut duce. De ce sa nu ma mai joc la calculator ca tata ma lasa, de ce sa nu ma uit la tv mai mult de ora cand la bunica ma uit toata seara? etc.
Poate reusim sa intelegem ca oricat de trist e un divort pentru copil, un copil cu parinti despartiti nu e tot aia cu un copil cu cei doi parinti acasa. E trist, dar adevarul e mai bun ca ipocrizia.
dumneavoastra ca adult v-ati simti confortabil sa traiti la 2 sau 3 adrese diferite?
Am o prietena, tatal perfect a revenit dupa 2 ani de amnezie, "s-au facut prezentarile" intre tata si baiat, si-a exercitat drepturile, cat a avut chef fireste, si acum a disparut din nou.
Intrebare: Onorata instanta stie acum sa dea o hotarare care sa explice inimei frante a acestui copil unde e tata? Iar daca povestea se va repeta si "tatal perfect" va reaparea si redisparea, se va servi interesul superior al copilului? Prietena mea s-a recasatorit. Nu vorbesc de faptul ca prezenta ex-ului ii deranjeaza linistea si noua viata, la care orice om are dreptul, dar, mult mai trist, ii DISTRUGE copilului sansa de a trai intr-o familie normala.
Nicio lege de pe lumea asta nu va face dintr-un parinte iresponsabil si egoist un parinte bun, cat nici invers.
Iar daca consideram ca diferenta intre mama si tata ar fi una discriminatorie, haideti sa dam o lege prin care sa schimbam si limba, nu doar cea roman, ci toate limbile pamantului, caci in toate regasim sintagma limba materna, instinct matern, dragoastea de mama etc. Judecata Solomoniana din Biblie ar trebui poate si ea schimbata. Mai pe scurt, poate printr-un nou cod civil se poate schimba legea firii.
In concluzie ( a mea fireste), judecatorii ar trebui sa aiba in minte nu doar legi ci si judecata. Exista pe lumea asta tati excelenti si mame santajiste si egoiste, precum si invers. Totul e sa cantaresti, sa tratezi fiecare caz in parte cu deschidere si aplecare, nu sa te vaiti ca ai prea multe dosare, si asta sa te justifice in a da hotarari aberante. ( a mea a fost, ca tala sa ia copilul la domiciliul lui, la cateva luni de viata ale fetitei mele, cand aceasta era inca alaptata, cu motivarea ca minora "trebuie sa se obisnuiasca" si in alt mediu)
Multumesc celor care imi ingaduie sa postez acest mesaj si celor care au rabdarea si aplecarea de a-l citi, si poate de a deveni mai circumspecti cu privire la autoritatea parinteasca comuna. Masura nu strica niciodata!
avocatnet.ro explicăm legislația
ContSters257745, utilizator
Cristian0711