Tutela unui minor

Acordul de mediere (Legea 192/2006) se naste prin optiunea partilor; daca insa una din parti nu doreste sa opteze pentru stingerea litigiului prin acordul de mediere, nu poate fi obligata. Obligarea ar egala cu obstructia liberului acces la justitie. Dar daca in timpul procesului observati, ca doi oameni maturi, ca desfasurarea procedurii judiciare (cu toate atacurile si mizeriile inerente, prin care fiecare incearca sa-si dovedeasca superioritatea) copilul are de suferit (cum nu de putine ori va pierdeti calmul, si actionati impulsiv si necugetat, ceea ce nu poate trece neobservat in fina psihologie a acopilului) PENTRU BINELE COPILULUI si in respectul relatiei pe care ati avut-o, este bine sa apelati la acest instrument. Este mai bine asa , pentru ca stopati un sir de acuze si jigniri, de cele mai multe ori nefondate, sau exagerate, care nu fac altceva decat sa otraveasca memoria relatiei Dvs. si ceea ce a mai ramas din respectul fata de ... calitatea Dvs. de parinti, pe care o veti pastra mereu, amandoi, indiferent de calea pe care o alegeti de-acum incolo in viata. Nu este bine ca in sufletul copilului sa se implanteze o imagine negativa fata de oricare din parinti, pt ca la varste fragede acest lucru ii afecteaza imaginea de sine, in mod paradoxal; deseori se autoculpabilizeaza (nejustificat) pt esecul relatiei Dvs.
Daca reusiti sa o convingeti pe doamna, cereti un termen pentru incheierea acordului, apoi il prezentanti in instanta. Instanta verifica daca ceea ce ati convenit la mediator serveste interesului copilului si pronunta o hotarare (de expedient, se numeste), care constituie si el titlu executoriu pentru parti.

Ok, deci autoritate parinteasca.
Ce inseamna handicapul cu pricina? Cat timp copilul a stat cu ambii parinti (daca a stat), cine se ocupa de el? Care e varsta copilului?
Exista un insotitor pentru persoana cu handicap?

Dati detalii practice.
E recomandata o intelegere, mediere, dar ea nu poate fi impusa; e de natura amiabilului sa nu fie obligatoriu.

Handicap accentuat gradul 2(Lupus),in baza acestui diagnostic beneficiind si de o pensie.De la nastere,copilul a locuit cu ambii parinti iar dupa separare,a ramas la tata.Cresterea,educarea si toate cele s-au facut in comun,adica de catre ambii parinti,in conditii normale,cu precizarea ca atunci cand persoana cu handicap avea probleme de sanatate,probleme destul de dese,copilul ramanea sub supravegherea sau grija tatalui si a bunicilor din partea tatalui.Copilul are 3 ani si 8 zile,cat despre insotitor,nu sunt sigur 100% dar din cunostintele mele,mama persoanei cu handicap se pare ca ar fi avut sau are,aceasta calitate.O mediere nu mai poate avea loc din moment ce unul din parinti refuza categoric acest lucru,s-a efectuat si interogatoriul...urmeaza a se da o hotarare,Luni 15 aprilie.Ma interesa sa aflu daca in baza unui recurs si/sau a unei contestatii in cazul unei hotarari executorii,copilul poate ramane la actualul domiciliu,in speta la tatal acestuia.

Sentinta instantei de fond este atacabila cu apel in 15 zile de la comunicare si decizia pronuntata de instanta de apel este atacabila cu recurs in 15 zile de la comunicare, prin urmare minorul va ramane la dvs. cel putin pana la solutionarea apelului, asta evident in situatia in care solutia ar fi de partea mamei.
Hotararea instantei de apel este definitiva de la data pronuntarii si poate fi pusa in executare, chiar daca sa spunem va fi necesar sa declarati recurs.
Mai exista si ipoteza in care mama sa nu procedeze la punerea in executare a hotararii, din apel si sa astepte ca hotararea sa ramana si irevocabila.

Deja inteleg ca nu ati apelat la toate dovezile ca sa sustineti nevoia copilului de a sta la dv., pacat.
Recursul nu suspenda executarea.