Custodie exclusiva daca tatal cedeaza custodia?

Doamna, discursul din mesajul meu anterior e pur juridic si e dificil de inteles din afara sferei juridice, cred. Inactiunea, ziceam, nu inseamna incalcare; oricum, dadeam si o solutie, poate putin fortata. Ati citit-o?

Pe de alta parte, eu nu ma plangeam ca aici scriu parinti, ci ca userii se preocupa numai despre tata si mama, nu se intereseaza mai mult de copii, asa cum o face legea. Care, desi are in centru copilul, nu e scrisa de un copil. Deci se poate.

Sigur, putem sa avem opinii diferite, eu va spun aici despre ce zice legea; in rest, moralitatea legii poate merge discutata pe undeva pe la propuneri legislative, cine stie.
Nu va suparati pe mine doar pentru ca nu va place ce scriu eu ca zic dispozitiile Codului civil si nu numai. Poate n-am dreptate nici juridic.
O zi frumoasa!

Legea prevede si exceptiile, nu-i asa?
De ce ar trebui sa stabilim linia de normalitate acolo unde sunt exceptiile?
Cei mai multi copii au avantaje clare din prezenta celor doi parinti in deciziile care ii privesc. Cazurile in care parintele nerezident are drept la vizita si nu-l foloseste sunt putine. La fel si cazurile parintilor care isi abuzeaza copiii,
De ce ar trebui sa lipsim toti copiii ai caror parinti divorteaza de prezenta celuilalt parinte? Daca o luam pe linia asta am putea la fel de bine sa interzicem divortul, dreptul femeii de a vota, de a merge la scoala, de a avea pareri, de a conduce o masina, de a avea bunuri, de a dispune de propria persoana si putem continua pana maine lista de drepturi care produc "complicatii".

Legaturile personale nu pot fi impuse. Poti impune ca doi oameni sa fie in aceeasi camera dar nu poti crea legaturi personale intre ei (de fapt poti, dar tine mai mult de spectrul morbid).
Poti obliga parintii la intretinere, poti obliga parintii sa ia hotarari (bune sau proaste) in ceea ce priveste copilul, dar nu-l poti obliga sa-l iubeasca.

Astfel de discutii, "are doar drepturi dar nu si obligatii", sunt o mare risipa de timp si energie care ar putea fi folosite in interesul copilului.

mirebire a scris:

De ce ar trebui sa lipsim toti copiii ai caror parinti divorteaza de prezenta celuilalt parinte?

Cred ca legea nu o face, din pacate insa, unii parinti tind sa o faca.

Legaturile personale nu pot fi impuse. Poti impune ca doi oameni sa fie in aceeasi camera dar nu poti crea legaturi personale intre ei (de fapt poti, dar tine mai mult de spectrul morbid).

De fapt, cam poti totusi, asa spun psihologii, ca asa cum ochii care nu se vad se uita, cei care se tot vad se unesc intr-o relatie.
Cine s-a dus pe la Rasnov a auzit la cetate legenda sotilor certati inchisi intr-o camera cu o lingura, o farfurie, un pat...
Depinde daca suntem deschisi sau nu, atata tot.

Toti copiii creeaza o relatie cu ambii parinti, chiar in lipsa unuia sau a ambilor. Nopti nedormite de vise despre cum ar fi fost sau crampeie de discutii surprinse la celalalt parinte, atitudini si poze vechi... chiar si sentimentul de subiect tabui, orice il cheama pe copil spre parintele sau. Sau asa ar trebui.
Poate sunt mai relaxata referitor la parintii care nu-si imbraca de iarna copiii toamna sau nu imi pare asa grava o raceala facuta de un copil intr-o deplasare, fie si la celalalt parinte... sau poate, din contra, nu sunt nici relaxata si nici deschisa privind parintii care confunda relatia lor cu celalalt parinte cu a copilului lor cu parintele acela...
Adultii isi pot cauta alt prieten sau iubit, copiii nu-si pot cauta alt parinte... lor li s-a luat tot atunci. :( E trist.

Foarte bine ati prins esenta. Multumesc! :)

Am citit solutia, si-mi pare rau daca am lasat impresia ca discursul dvs e dificil de inteles din afara sferei juridice.
Inactiunea nu inseamna incalcare, dar inactiunea inseamna incalcarea drepturilor mele de a petrece acel timp cu parintele nerezident. Iar eu am inteles f bine faptul ca lipsa dorintei de a ma vedea nu imi incalca dreptul de a avea doi parinti, ca principiu. Dar ce te faci cand eu, copil capos, imi cer dreptul meu la implicarea celuilalt parinte, si nu ma multumesc doar cu "in principiu"…
Da, in cazul meu, al copilului, lucrurile trb “fortate” un pic pt clasificarea refuzului unuia dintre parinti de a intretine leg personale cu mine ca fiind o incalcare a dreptului meu. De ce, daca instantele se gandesc asa de mult la mine, si Lg ma apara, eu fiind in centrul ei, ajungem ca lucrurile sa “trb un pic fortate”? Doar eu, copilul, sunt cel mai important, si instantele dau Hot urmarind numai interesul superior al meu, nu?
Discutia despre rap drepturi-obligatii face parte din realitatea cotidiana, si cred ca invatam, inca de la varste fragede, faptul ca ele merg impreuna. Totusi aceasta discutie devine egoista si antagonica interesului copilului… Ciudat, din pct meu de vedere… Cat despre sit in care mama este cea care-i transmite copilului aversiunea fata de tata…se pare ca psiho nu impartasesc aceeasi opinie… Exact asa s-a plans un tatic ratacitor, si psiho i-a raspuns ca mama il poate invata maxim cuvinte, dar nu trairi sau emotii. Acum….cine o avea dreptate?
Cat despre ce zice Lg…eu cred ca Lg e clara, ca protejeaza copilul, dar n-are cine s-o aplice. Deoarece, daca Lg gaseste prietenia cu paharul sau violenta ca fiind motive intemeiate pt AP exclusiva, se pare ca instantele nu vad acelasi lucru. Iarasi...ciudat.
Nu am nici cel mai mic motiv de suparare pt ceea ce scrieti, chiar daca-mi place sau nu.
Iar aici nu se pune nici pe departe problema lasarii tuturor copiilor fara unul din parinti, in urma divortului. Cum nici punerea vietii mamei si copilului pe modul "hold" in speranta ca parintele nerezident isi va aminti de copil nu suna chiar ok.
Userul @chira_chiriac a explicat destul de clar ca tatal este interesat de sticla, nu de copil, ca tatal locuieste in alta parte, are viata lui, n-a dormit nici macar o noapte cu copilul, si, desi dansa a dorit ca tatal sa faca parte din viata copilului, acest lucru n-a fost posibil. Si ne mai spune despre copil ca e educat si bine intretinut, pe sacrificiile dansei. Bine, aici banuiesc ca a dat dovada de egoism, nu?
Nu inteleg de ce este asa deplasat ca o mama care-si creste singura copilul sa doreasca exercitarea exclusiva a AP.