Dragi prieteni,
Sint prea multe de spus, cu privire la aceasta situatie, dar am sa o prezint cit se poate de scurt.
In luna aprilie 2011, pe motivul banilor, a plecat de acasa cu copilul, dupa care a introdus actiune de divort. In vara acelui an, eu am avut o terasa deschisa in mamaia, si ea a avut aceeasi atitudine, de a nu ma lasa sa iau legatura in niciun fel cu copilul. Pina in luna august, cind a inceput sa ma caute cu diferite motive legate de copil si astfel am reusit sa ne vedem.in luna decembrie, cind era prima infatisare, am hotarit sa ne impacam si a renuntat la proces. Mentionez ca , ea nu a muncit niciodata si nici nu vroia sa o faca Impacarea a durat pina in aprilie anul urmator, cind s-a intimplat acelasi lucru. A introdus iar actiune de divort si din acel momenta facut tot posibilul sa nu pot lua legatura cu fiul meu.
Am obtinut in instanta , prin ordonanta presedentiala, un program de vizita (de doua ori pe saptamina cite 3 ore) pina la solutionarea divortului. Cu implicarea unui executor judecatoresc am mers de nenumarate ori la adresa mamei pentru a lua copilul si defiecare data nu am reusit. S-au facut cca 8 PV.
Dupa aproximativ sase luni, a fost deacord sa ne vedem. am continuat sa avem o relatie strict legata de copil.Aceasta relatie a decurs prin a petrece fiecare weekend impreuna la mine acasa, pina in luna ianuarie, exact pina pe 26.01.2012 , cind s-a admis divortul.
Din acest moment a inceput iar razboiul. Ea a sperta pina in ultimul moment sa ma impac iar cu ea, chiar s-a rugat de mine de citeva ori sa facem acest lucru, pentru ca avem un copil si nu e bine pentru el. Mentionez ca relatia mea cu fosta nu mai mergea de mult timp, pe motiv de neincredere, posesivitate exagerata, si egoism dus la extrem.
In momentul in care s-a facut negocierea progranului de vizita, relatia noastra era normala, adica ne vedeam in fiecare weekend la domiciliul meu, fapt pentru care am hotarit de comun acord sa alegem acest program de vizita, de fond.
Ma opresc aici, ca altfel nu mai termin niciodata.