,,Baroul Penal"

Daca UNBR si barourile din UNBR sunt instituti de drept public, asa cum se desprinde ca ar trebui sa fie din hotararea CEDO, care este legea de constituire/infiintare a acestora??? Amintesc ca actuala L51/1995 republicata reglementeaza organizarea si functionarea activitatii avocatiale.

Si inca o chestiune care mie mi-a atras atentia! Prin L255/2004 ART.1 alin.(3) se desfiinteaza de drept actele de constituire si de inregistrare a barourilor fara componenta UNBR, deci a fostelor barouri componente ale Baroului const.
Din cate stiu eu aceste acte de inregistrare si de constituire sunt HOTARARI JUDECATORESTI definitive si irevocabile, deci acte ale autoritatii judecatoresti in numele si in baza legii ce se bucura de autoritate de lucru judecat general obligatorie SI PENTRU PARLAMENT.
In conditiile in care o lege desfiinteaza mai multe hotarari jud eu vad acea lege neconstitutionala pentru incalcarea ART.1 alin.(4) din Constitutia republicata"Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale"

Tot in sensul sustinerii acestui aspect de neconstitutionalitate vine si DECIZIA Nr.333 din 3 decembrie 2002 a CC referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.13-32 din Ordonanta Guvernului nr.3/2002 privind organizarea activitatii agentilor imobiliari. Citez: " Dispozitiile de lege mentionate sunt neconstitutionale, deoarece Guvernul nu poate printr-o ordonanta sa modifice sau sa desfiinteze o hotarare judecatoreasca de constituire a unei asociatii, INDIFERENT DE NATURA EI, fara ca prin aceasta sa incalce principiul separatiei puterilor in stat"

Domnule,
Cu parere de rau trebuie sa va aduc la cunostiinta faptul ca gresiti. Barourile paralele nu au fost infiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, cum domnul Pompiliu Bota a mentionat in mod neadevarat. Dl. Bota a obtinut autorizarea din partea unor instante de a infiinta niste asociatii in baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 privind regimul asociatiilor si fundatiilor. In obiectul de activitate al acestor asociatii (cuprins in Statute) erau ,,strecurate" si infiintarea de barouri, respectiv notariate.
Incheierile prin care s-a autorizat functionarea acelor asociatii sunt adoptate de catre instanta prin intermediul procedurii necontencioase (a se vedea art.331 - art.339 - Codul de Procedura Civila) si nu au autoritate de lucru judecat (element care constituie regula in ceea ce priveste hotararile judecatoresti)!
Mai mult, dizolvarea unei asociatii sau fundatii al carei obiect de activitate este ilicit poate fi ceruta oricand de catre orice persoana interesata, membrii asociatiei neputandu-se prevala de ramanerea definitiva si irevocabila a incheierii de autorizare a asociatiei. De altfel dizolvarea acestor asociatii a fost dispusa de catre instante.
Dv. sustineti (pe drept cuvant) ca o lege care desfiinteaza o hotarare judecatoreasca este neconstitutionala (aducand si atingere unor drepturi castigate). Numai ca acele incheieri, dupa cum v-am aratat, nu au regimul juridic al unor hotarari judecatoresti care se bucura de autoritate de lucru judecat. Pentru informarea dv., nici nu era nevoie de modificarea Legii nr. 51/1995, si activitatea barourilor paralele putea fi stopata dupa cum v-am aratat mai sus.
In plus domnul Bota a infiintat UAR si cele 41 de barouri. Trecand peste teza neinfiintarii barourilor traditionale, gresita in esenta, va intreb: cum puteau niste persoane care nu aveau calitatea de avocat (ci doar apartenenta la Baroul Constitutional, fapt care nu oferea calitatea de avocat) sa infiinteze UAR si barourile? Va aduc la cunostiinta ca aceasta infiintare nu a avut la baza incheierea nici unei instante, ca sa nu mai vorbim de vreo hotarare judecatoreasca.
Astept raspunsul dv.

Am raspunsul pentru ultima interventie:

Procedura de infiintare a Asociatiilor si Fundatiilor este, potrivit art.8-12 din O.G. nr.26/2000, o procedura contencioasa deoarece cererea de Inscriere a Asociatiei in Registrul Special, se judeca in contradictoriu cu Statul Roman prin Ministerul Public, care poate pune concluzii de admitere sau de respingere.
In cazul nostru, reprezentanta Ministerului Public a pus concluzii de admitere a cererii de infiintare a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei Figaro - Potra, Filiala ce avea ca obiect de activitate infiintarea de barouri , asa cum o arata incheierea de sedinta nr.79/2003 a Judecatoriei Tg Jiu. Deci are putere de lucru judecat, iar art.82 alin.1 si 2 din Legea nr.255/2004 este neconstitutionala intrucit incalca principiul separatiei puterilor in stat. Ca dovada o constituie faptul ca O.G. nr.26/2000 nu prevede calea de atac a apelului impotriva incheierii respective ca in situatia art.336 alin.2 C.Pr..Civ. ce se refera la procedura necontencioasa, ci se refera la calea de atac a recursului in beneficiul Ministerului Public, si de asemenea nu prevede posibilitatea desfiintarii acestei incheieri pe calea unei actiuni in anulare ca in cazul incheierilor ce nu beneficiaza de puterea lucrului judecat. Mai mult, odata ramasa irevocabila prin neexercitarea recursului, ea da nastere unei persoane juridice care poate fi, ulterior, doar dizolvata in conditiile art.54 din O.G.nr.26/2000.

Referitor la a doua problema, intrucit Barourile clasice nu fusesera infiintate in drept pina la acea data prin nici o lege sau vreun alt act juridic, Filiala susmentionata a infiintat la data de 20.06.2004, deci inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.255/2004 care a avut loc pe data de 26.06.2004, cele 41 de barouri judetene membre de drept ale U.A.R., barouri care la data de 27.06.2004 prin Congresul Natoional al Barourilor s-au constituit in U.N.B.R., Congres la care s-au adoptat si Actul Constitutiv si Statutul noi structuri prevazute de Legea nr.255/2004 (U.N.B.R.). Atit Procesul Verbal al Congresului susmentionat cit si Actul Constitutiv si Statutul U.N.B.R. au fost legalizate de Notarul Public. Deci U.N.B.R. a fost constituita de barourile infiintate legal la data de 20.06.2004, prin Congresul susmentionat. De asemenea calitatea de avocati a fost acordata in conditiile legii, de aceleasi nou infiintate in drept Barouri Judetene-Varianta ,,Bota" prin decizii ale Consiliului Barourilor din fiecare judet.
Astept replicile dvs.
Iar pentru domnul care afirma ca cele ce au fost scrise de mine intr-un mesaj anterior sunt neadevaruri il rog sa-mi dea un nr. de fax pentru a-i transmite actele care stau la baza afirmatiilor mele, inclusv a Referatului nr.8539/18.07.2005 al Politiei Municipiului Focsani Judetul Vrancea in dosarul penal nr.2234/P/2005 al Parchetului de pe linga Judecatoria Focsani.

Deci am ajuns la un relativ punct de vedere comun. Este neconstitutionala expresia "Actele de constituire si de inregistrare a acestora sunt nule de drept" din ART.1(3), respectiv formularea din ART.82(2) "...inceteaza de drept efectele oricarui act ... jurisdictional prin care au fost recunoscute sau incuviintate activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi"


Ramane deschisa spre dezbatere cealalta problema: actul normativ de infiintare a barourilor. Mi se pare ca cea mai potrivita pista de plecare intr-o discutie constructiva este stabilirea calitatii juridice publice sau private a barourilor si a UNBR.
Eu inclin sa cred ca vorbim despre persoane juridice de drept public. Si de ce vad lucrurile astfel? Deoarece, totusi, oameni buni... obiectul discutiei noastre nu il reprezinta FORMELE DE EXERCITARE a profesiei de avocat pe care cu totii le cunoastem si le admitem caracterul privat, ci FORMELE de ORGANIZARE a profesiei de avocat. Daca adaugam si calitatea de AUXILIAR de JUSTITIE si din nou toti stim cat de mult conteaza profesionalismul avocatului in infaptuirea actului de justitie vom observa ca structurile organizatorice ale avocatilor trebuie sa fie de drept public. In lumina calitatii esentiale de AUXILIAR de JUSTITIE activitatiile tuturor auxiliarilor de justitie trebuie sa fie organizate la nivel national in mod UNITAR. In lipsa unei organizari unitare la nivel national insasi calitatea de auxiliar de justitie devine subminata creandu-se astfel grave deficiente in infaptuirea actului de justitie, ceea ce duce la atentat in autoritatea statului la nivelul judecatorescului.
De unde concluzia salutara ca in Romania, precum si in orice alt stat in care justitia se realizeaza pe principii democratice si cu respectarea drepturilor omului este VITALA organizarea unitara a profesiei de avocat. Avem nevoie de o singura structura organizatorica la nivel national, si de o singura structura organizatorica la nivelul fiecarui judet.
Pentru realizarea acestui deziderat ce implica insesi autoritatea si credibilitatea puterii statale este imperios necesara INTERVENTIA STATALA in sensul infiintarii, organizarii si functionarii acestor organisme. Mi se pare inadmisibil ca intr-un domeniu atat de delicat cum este cel al STRUCTURILOR ORGANIZATORICE sa actionam pe principiul libertatii individuale absolute. Mergand cu exercitiul de imaginatie in aceasta directie de ce nu am putea admite ca fiecare absolvent al unei facultati de drept ar fi indrituit sa-si fondeze propriile structuri organizatorice pentru exercitarea profesiei de avocat. Si in ritmul acesta am constata cu stupefactie o situatie paradoxala in care nonsensul ar fi cuvant de lege.
Pentru a se preveni si inlatura astfel de anomalii subliniez din nou ca este necesara o interventie legislativa clara a Parlamentului. Infiintarea de barouri si Uniuni de barouri la nivel national trebuie sa fie un atribut EXCLUSIV al autoritatii legislative supreme in stat. Dar unde este de legea de infiintare a Barourilor din Romania si a Uniunii barourilor din Romania??? Avem L51/95 republicata dupa aparitia L255/2004 insa obiectul reglementarii ei ramane exercitarea si organizarea profesiei de avocat dupa cum indica chiar titlul legii. Totusi cum putem aplica o lege ce reglementeaza organizarea profesiei de avocat daca nu admitem existenta structurilor organizatorice ale profesiei de avocat? In aceste conditii dispare insasi ratiunea de a fi a legii.
Ca sa sintetizam, structurile organizatorice ale profesiei de avocat trebuie sa fie infiintate prin lege pentru ca ele sunt si trebuie sa fie persoane juridice de drept public. Alte solutii cu incuviintari, autorizari s.a.m.d nu sunt aplicabile in speta de fata. Probabil sunt aplicabile pentru alte categorii socio-profesionale. Insa pentru categoria avocatului solutiile trebuie sa vina doar din sfera legislativului.
Actuala reglementare este laxa pt ca nu prevede expres infiintarea barourilor. Nu sustin ca aceasta solutie este una universala dar este stringent necesara in contextul specific romanesc. Rezolvarea trebuie sa vina din mediul politic pentru ca disfunctionalitatiile s-au nascut prin concursul aceluiasi mediu politic. Varianta Baroului Constitutional si a succesorului sau UNBR
Bota este artificiala pentru ca legea a permis in mod inexplicabil si inadmisibil o astfel de ipoteza. Nu Bota trebuie sa infiinteze barouri, nici alte persoane fizice, ci STATUL roman. Cei care nu pot cuprinde un lucru atat de simplu sunt sfatuiti cu toata seriozitatea si fara nici o umbra de ironie sa-si faca stat. Le-as fi zis sa mearga in Congo dar pana si in Congo trebuie sa se supuna unor reguli.
Vreau sa adaug ca inteleg frustrariile si nemultumirile "avocatilor constitutionali" precum si a celorlalti absolventi de drept neincadrati in munca dar solutia barourilor alternative este elucubranta si nu are ce cauta intr-o tara civilizata. Se pot gasi in sprijinul vostru 2 solutii: solutii care tin de transformarea voastra interioara si alte solutii legislative venite in directia inlesnirii accesului in profesia de avocat.

Multam pt rabdare!

De ani de zile, avocatii din barourile lui Bota au fost tinta a numeroase plangeri penale sicanatorii, din partea avocatilor „clasici“ (traditionali), condusi de maestrul Andrei Calin Zamfirescu. Acestia au sustinut ca barourile lui Bota ar practica avocatura fara drept. Amintim ca nou-infiintatele barouri functioneaza in baza unei sentinte judecatoresti irevocabile, care a permis unei asociatii sa infiinteze barouri. In baza hotararii, Pompiliu Bota a infiintat mai intai Baroul Constitutional, iar apoi, dupa ultima modificare a legii avocaturii, a infiintat Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si barouri in Bucuresti si toate judetele tarii, care poarta aceleasi denumiri cu ale barourilor „clasice“ (Baroul Bucuresti, Baroul Iasi, Baroul Oradea s.a.m.d.). Astfel, in Romania, in fiecare judet functioneaza doua barouri cu aceeasi denumire, unul al „clasicilor“ lui Zamfirescu, celalalt al lui Bota. Fenomenul nu e o premiera mondiala, ci dimpotriva, in statele din fosta URSS exista cate cinci, sase barouri paralele in aceasi tara.

In ultimii doi ani, impotriva avocatilor „paraleli“ ai lui Bota au fost formulate zeci de plangeri penale de catre avocatii „clasici“, sub acuzatia de practicare fara drept a profesiei de avocat. Invariabil, toate plangerile penale au primit din partea procurorilor solutii de NUP (neinceperea urmaririi penale), pe urmatoarele motive prevazute de lege: barourile lui Bota au ca act de infiintare sentinta judecatoreasca mai sus-amintita; toti avocatii sunt absolventi ai unei facultati de Drept; figureaza in tabloul anual al avocatilor; platesc impozitul la stat pe venituri. Consecventi in apararea drepturilor lor, avocatii „paraleli“ vizati in plangerile penale, au formulat ei insisi plangeri in instanta contra rezolutiilor de NUP, iar instantele le-au confirmat in mod definitiv in cinci dosare pana in prezent, la diferite tribunale din tara, fiind prin urmare stabilit cu autoritate de lucru judecat ca avocatii „paraleli“ nu au incalcat legea functionand in noile barouri. In consecinta, in majoritatea instantelor din tara, membrii barourilor lui Pompiliu Bota nu mai intampina impotriviri, in sensul ca nu le mai este pusa la indoiala calitatea de aparatori. Pe fondul acestor lupte interne, barourile „paralele“ au acuzat in repetate randuri barourile „clasice“ ca nu poseda acte de infiintare, respectiv vreun act constitutiv, statut, sentinta judecatoreasca, subliniind faptul ca barourile traditionale nu au personalitate juridica. In replica, barourile „clasice“ reprezentate de maestrul Andrei Calin Zamfirescu, au sustinut ca sunt infiintati prin Legea nr. 51/1995, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu mentiunea ca sunt „persoane juridice de utilitate publica“ ori de „interes public“ si nicidecum privat. Barourile lui Zamfirescu au trimis recent instantelor din tara adrese prin care solicitau institutiilor judecatoresti sa se pronunte asupra legalitatii functionarii Baroului Constitutional, pentru a folosi acest lucru impotriva avocatilor „paraleli“ si ai scoate din procese. Numai ca instantele nu au cazut in plasa si au raspuns ca, potrivit legii, nu pot sa exprime vreo opinie juridica altfel decat in cadrul unui proces aflat pe rol. Proces care nu exista cel putin pana la acest moment. Si, surpriza, in data de 18 iulie 2005, in cadrul cercetarilor penale efecuate impotriva a doi avocati din Baroul Vrancea - aripa Bota, care au fost acuzati de catre avocatii „clasici“ de practicarea fara drept a profesiei, Politia Municipiului Focsani a propus Parchetului neinceperea urmariri penale. Solutia in sine e banala - intrucat asa cum am mai pomenit, exista zeci de solutii similare - interesanta este insa motivatia care a stat la baza NUP. Comisarul sef de politie, Aurel Gagu, confirma in premiera faptul ca „Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu infiinteaza Uniunea Avocatilor din Romania si nici barouri, ci doar le defineste“. Ofiterul a solicitat in cadrul cercetarilor efectuate, ca Baroul Vrancea - aripa traditionala sa faca dovada actelor de constituire. Decanul Ticu Burca (autorul plangerii penale) a depus la dosar, prin adresa 109 din 29.06.2005, actele prin care a sustinut el ca baroul sau s-a infiintat, respectiv: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; noul statut al profesiei de avocat; codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana. Fata de aceste acte, organele de cercetare penala au concluzionat: „Analizand continutul adresei cu nr. 109 din 29.06.2005, emisa de UNBR - Baroul Vrancea (decan Burca Ticu), putem concluziona ca acest barou nu poseda acte de infiintare, organizare si functionare“. Despre cei doi avocati „paraleli“, acelasi organ de cercetare a conchis ca nu au savarsit infractiunile de care au fost acuzati „in conditiile detinerii unei documentatii care ii autorizeaza si care le confera dreptul de a exercita profesia de avocat“. Precedentul de la Focsani este la un pas sa produca un cutremur in Justitie, intrucat pentru prima data, un organ de urmarire penala recunoaste oficial ca barourile „clasice“ sunt in aer in privinta actelor de infiintare, acestea neputand sa produca vreun act de infiintare, altul decat legea avocaturii care nu infiinteaza vreo persoana juridica anume, ci doar reglementeaza activitatea unei bresle.

ziarul AVEREA 12 august 2005