Buna ziua.In iulie anul acesta am primit o decizie de impunere pentru plata impozit catre Sanatate pentru apartamentul vandut in anul 2009.Precizez ca in acea perioada nu eram angajata dar plateam contributia la sanatate ca si persoana fara venit.Am mers la Casa de asig de sanatate cu dovada platilor si am facut contestatie.Acum telefonez la ei sa intreb ce s a intimplat cu acea contestatie si mi se spune ca a fost respinsa,deoarece conform legii 95/2006 art. 257 sint buna de plata,vanzarea acelui apartament reprezentand venit meu in acea perioada.Este vorba de o suma mare,la care au fost adaugate si penalizari pe toti acesti ani.
E posibil asa ceva,sint socata.eu am vandut apartamentul in care locuiam si cu banii obtinuti am cumparat alt apartament in care sa locuiesc.
Ce pot face in aceasta situatie?
Va multumesc .
Pentru Daniela ,
nu te speria , mesajul lui de mai sus contine cateva erori :
-in primul rand nu ai fost incadrata la "venituri din alte surse" care sint cuprinse la art .78 care la al.2 exclude veniturile de la art.41 de la a-h deci si h) transferul dreptului de proprietate imobiliara cu trimitere la art 77^1 , ci la "alte venituri supuse impozitului pe venit"n care sant cuprinse la art.41 Cod Fiscal.
Ei tocmai aici vulnerabilitatea ,pentru ca art 257 al.2 nu contine "transferul dreptului de proprietate imobiliara" nici in cuprinsul sau nici prin trimitere la o alta norma conexa.
Daca legiuitorul ar fi dorit sa cuprinda si acest subiect in cadrul art din lege ar fi trebuit sa o faca in mod clar, altfel ar intra sub incidenta Legii 24/2000 privind Normele de Tehnica Legislativa: Art.50:
(1) In cazul in care o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii in text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine. . .
(2) Daca norma la care se face trimitere este cuprinsa in alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numarului si a celorlalte elemente de identificare .
(3) Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la intregul sau continut ori numai la o subdiviziune, precizata ca atare. Cand actul ce face obiect de trimitere a fost modificat, completat ori republicat,se face mentiune si despre aceasta.
De altfel CCR s-a pronuntat in cazuri similare prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate motivate prin incalcarea Normelor de Tehnica Legislativa si a Pricipiilor de Securitate Juridica" Astfel, în control a priori, prin Decizia nr. 453/2008 si prin Decizia nr. 710/2009 , Curtea, făcând trimitere în mod expres la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la cerinţele de accesibilitate şi previzibilitate a normei juridice, a constatat neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 reţinând, printre altele: „legea examinată, prin modul deficitar de redactare, nu corespunde exigenţelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice”.
Pe de alta parte insasi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că „nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite individului să şi regleze conduita.” Deci interpretare CNAS este trasa de par si nu se bazeaza pe nici un argument juridic solid! Asa ca discuta cu un avocat !
@ Kres
Pe scurt ,in cea ce priveste art.257.al2 lit.f au existat in principal doua exceptii de neconstitutionalitate admise de CCR ,respectiv 1.394/2010 si 164/2013 de referinta , insa acestea au efecte limitate strict pentru motivele invocate si anume baza minima de calcul si problema pensionarilor. Deci articolul nu a fost declarat neconstitutional in integralitatea sa urmand sa produca efecte in continuare pe restul tezelor ,pana va intervenii perioada de prescriptie respectiv 01 ianuarie 2019!
Te invit sa mai citesti o data ,de data asta am si subliniat exceptiile pe care tu le-ai egalat cu zero si ai sa observi ca eu nu am afirmat ca ar produce efecte asupra subiectului discutat ci dimpotriva : Deci articolul nu a fost declarat neconstitutional in integralitatea sa urmand sa produca efecte in continuare pe restul tezelor ,pana va intervenii perioada de prescriptie respectiv 01 ianuarie 2019!.
In restul tezelor este inclusa si teza care se refera la sintagma "si altor venituri supuse impozitului pe venit" ,pe care o interpreteza CNAS intr-un stil propriu.
Deci in ultima instanta CCR si apoi CEDO vor face lumina.( vezi si ultimul mesaj pt Daniela)
pe o argumentatie juridica solida.
La data la care s-a produs tranzactia (2009) CASS nu se stabilea conform Codului Fiscal ci conform Legii Sanatatii, care la acea data (repet 2009), cuprindea venitul din tranzactii imobiliare la "alte venituri care intra in sfera de calcul a CASS".
Dvs. mi-ati redactat mai sus ce ce prevede azi Codul Fiscal, lucru care nu intereseaza, din moment ce obligatia de plata s-a nascut in anul 2009 (chiar daca a fost trimisa decizia de impunere in 2014).
In privinta acelor exceptii de neconstitutionalitate va asigura ca ele se refera la orice altceva decat la problema in discutie, iar doamna cel mai probabil nu le va putea invoca in anularea debitului pe care il are de achitat, pentru ca debitul reiese dintr-o prevedere clara a legii si foarte multe persoane au devenit datoare peste noapte la fondul de sanatate in acelasi mod, in special in Ilfov.
Gresit , eu am redactat cea ce cuprindea codul fiscal exact la data respectiva si mai precis reglementarea adaugata prin legea 163/2005 cand a fost introdusa lit.h la la art. 41 Cod Fiscal respectiv: h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1; anterior intrarii in vigoare a Legii 95/2006 respectiv Legea Sanatatii.
Numai ca la data intrarii in vigoare a Legii 95/2006 art.77^1 stabilea impozitul pe venitul respectiv doar asupra diferentei pozitive ( a profitului) in cota de 16% si numai asupra anumitor transferuri ( daca proprietatea era detinuta mai putin de 3 ani)
Ulterior prin Legea 343/2006 cu intrare in vigoare la 01.01.2007, art. 77^1 este modificat
impozitul de 16% asupra diferentei pozitive devenind impozit in cota progresiva intre 1 si 3%
asupra intregului venit , in forma pe care o cunoastem si astazi si de care incearca sa profite CNAS stabilind baza de calcul asupra intregii valori care nu este neaparat un venit in intregime (pana la data de 30 iunie 2012)
Astazi codul fiscal reglementeaza contributia la sistemul de sanatate nu prin articolele 41 si 77^1 ci prin art.296 cap II si III introduse prin OUG 125/2011 cu intrare in vigoare de la 01 iulie
2012 , data ulterior careia CNAS a pierdut competenta de administrare a contributiilor viitoare aceasta revenind ANAF.(vezi art.V din OUG 125/2012) eliminand aberatiile CNAS.
Deci ca sa ne intelegem Codul Fiscal respectiv legea 571/2003 nu a reglementat contributia la sistemul de sanatate pentru persoanele fara venituri sau cu \"alte venituri supuse impozitului pe venit\" dar la el s-a raportat tot timpul Legea Sanatatii ,care este o lege speciala elaborata in scopul reformarii sistemului de sanatate si nu al definirii veniturilor. Cum a fost elaborata acesta lege vedem cu totii si cred ca nu putea sa fie supervizata decat de catre un ministru \"fost contabi\" la C.A.P.
Ca sa intelegem de ce Legea Sanatatii produce efecte in cazul de fata prin conexare cu Codul fiscal iti prezint art. 15 din ordinul Presedintelui CNAS 671/2007.
Art. 15. - (1) Prin sintagma alte venituri, prevazuta la art. 257 alin. (2) lit. f) din lege, se intelege alte venituri impozabile prevazute de Codul fiscal.
Insa asta nu are forta juridica a unei legi.
PS
Te rog prezinta-mi art. din Legea Sanatati care icuprindea venitul din tranzactii imobiliare la "alte venituri care intra in sfera de calcul a CASS".(eu nu l-am gasit)
Ca sa n-o mai lungim. In 2009, cand a avut loc tranzactia, CASS-ul era stabilit si colectat de Casa de Sanatate prin urmatorul articol de lege:
Legea nr. 95/2006(reforma in domeniul sanatatii) art. 257, alin. (2), lit. f prevedea - contributia de asigurari sociale de sanatate se aplica asupra:
f)veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)- d), alin. (21) şi (22) şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.
Daca nu ma insel, la data respectiva, la care s-a produs tranzactia (2009), aceasta lege nu facea obiectul unor dispute de constitutionalitate (acestea au aparut ulterior - si nu pe fondul problemei, respectiv daca se poate calcula CASS pe suma incasata din vanzarea unei case ci pe chestiuni de forma, marginale si oricum deciziile CCR au operat numai pentru viitor, deci nu pentru acte anterioare).
Prin urmare, orice raportare la texte de lege ulterioare, este lipsista de sens, pentru ca acestea produc efecte numai pentru viitor nu si pentru trecut, inclusiv deciziile CCR.
Repet, in 2009, prin sintagma \"alte venituri supuse impozitului pe venit\" includea, cum bine ati mentionat mai sus, inclusiv veniturile rezultate din tranzactii imobiliare. Legea nu face referire la baza de impozitare (mai mare sau mai mica in functie de varii criterii) ci doar la tipul de venit care face obiectul calculului CASS, iar Casa de Sanatate a luat drept venit suma supusa impozitului pe venit.
Presupun, ca cei de la Casa de Sanatate nu au trimis decizii de impunere, fara baza legala ci tocmai pentru faptul ca sunt total acoperiti de lege, asa buna sau rea, cum era ea in 2009. E un abuz cu legea in mana.
Sunt foarte multe cazuri de CASS aplicat la vanzarea de imobile, la persoane fara contract de munca, in special in Ilfov. Tare as fi curios daca a castigat cineva in instanta o disputa de acest fel.
Vanzare imobil
mirellapaun
in anul 2011 am fost asigurata la sanatate ca persoana fara venit,am platit contributie ianuarie-decembrie 2011 - 5,5% la salariul minim pe economie.in august ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
kres, utilizator
robert1958, utilizator
lucianrosca