''Sindromul Alienarii Parentale''

Nu am spus ca e necesara puscaria ci am povestit de existenta unei decizi ,cred ca la Brasov :) Din cate imi amintesc decizia a venit dupa ani de procese,dupa ce impotriva doamnei s-a inceput a doua oara urmarirea penala,deci nu din prima.
Sunt perfect de acord cu dumneavoastra, un parinte care nu isi vede copilul nu poate cunoaste detalii despre el, in ceea ce am scris eu ma refeream insa la relatia de dinainte de divort.
Un parinte care inainte de divort nu a avut legaturi cu copilul, nu s-a ocupat deloc de el, nu si-a construit o relatie cu acesta din propria vointa nu are cum sa se mire ca cel mic,dupa divort nu reactioneaza ca in filme cand il vede. Alienare parentala este atunci cand o relatie buna parinte copil se sfarseste brusc dupa divort din motive neintemeiate si de regula coada bagata de celalalt parinte.

Ceea ce cred eu ca ar putea fi un raspuns la ce scrieti dvs este sa va cautati si propriile greseli! Ceea ce nu se intampla in majoritatea cazurilor. Etichetarea repetata, razboiul, acuzele NU schimba in bine situatia ci o inratautesc. Si daca n-ar fi asa, atunci nu ar mai fi atatia parinti nerezidenti cu situatia nerezolvata, care sciu pe forum. Atitudinea lor, conjugata cu cea a rezidentului, a transformat o cearta intr-o confruntare, o confruntare intr-o lupta, o lupta intr-un razboi etc.
Daca credeti ca inca o jignire, inca un act de executare silita, inca un proces vor schimba miraculos lucrurile si va domni buna intelegere, inseamna ca nu ati inteles nimic din ce se intampla si ca situatia va continua sa se inrautateasca cu contributia dvs directa.

Dacă un părinte suferă atât de mult că celălalt e atât de rău, DGASPC intervine prompt şi oferă consiliere şi loc de întâlnire la sediul instituţiei.Şi în Franţa sau Italia există asemenea camere de joacă, unde copiii unor părinţi aflaţi în conflict pot să relaţioneze cu părintele îndreptăţit.
Legea stabileşte o multitudine de metode de relaţionare părinţi copii. Oare de unde până unde relaţia "firească" se poate stabili numai dacă minorul doarme la familia celuilalt părinte?
Comunicarea se mai poate face şi telefonic şi în scris.
Unde nu există comunicare, există conflict. Starea conflictuală nu este benefică minorului.
Cât despre probarea în instanţă a relei voinţe şi a nerespectării programului de vizită de către părintele rezident, este cât se poate de uşor, chiar dacă acel părinte are cele mai bune intenţii: este suficient ca părintele îndreptăţit să nu se prezinte cu lunile la program, dar să facă reclamaţii la DGASPC, să cheme în judecată părintele rezident, mai mult, poate face şi plângere penală art.379 pentru nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, sunt suficienţi 2 amici de pahar care să declare că părintele rezident fie nu a deschis uşa, fie a reţinut copilul, fie copilul a spus că nu-l lasă mama/tata să plece , etc.Cu reclamaţia, plângerea, chemarea în judecată, obţine tot ce vrea.
Cum poate demonstra părintele rezident că de fapt vizitatorul nu a venit la program?Un părinte cu un copil în ingrijire trebuie să trăiască permanent cu martorul alături, care să vadă că da, copilul a vorbit la telefon cu părintele îndreptăţit, că vineri l-a aşteptat pe acesta şi nu a venit, etc., etc.?
Ajungem cu aceste probleme în zona absurdului.

Doamna Martonze, asa cum mergem la doctor doar cand ne "doare" si imediat ce "durerea" trece intrerupem tratamentul si vizitele la medic, din pacate facem la fel si in cazul programului de vizitare.
Am inteles ca tatal copilului dvs nu locuieste in Romania. Ati cerut pensie de intretinere la nivelul salariului minim pe economie din acea tara?
Ati trimis o scrisoare recomandata in fiecare luna cu un "raport" al zileleor de vizita la care nerezidentul nu s-a prezentat?
Ati trimis nerezidentului invitatie sa se prezinte la serbarea scolara, la medicul de familie, la concursul de nu stiu care la care baietelul dvs participa?
Ia faceti toate astea si sa vedeti cum aveti dovezi! fie ca vine, fie ca nu.
Cu DGASPC-ul nu aveti teme, ei, in opinia mea, nu stiu ce au de facut.
Ati incercat un raport de evaluare psihologica invitand tatal sa participe? etc
Ati chemat tatal la sedinta cu parintii?
I-ati facut tatalui o informare si despre costurile reale de viata ale minorului?
I-ati scris tatalui ca in week-end-ul x din luna y aveti un program si veti fi plecata din localitate si conform programului de vizitare el trebuie sa-si petreaca timpul cu baietelul si sa pofteasca sa-l ia, achitandu-se de obligatiile legale care ii revin?
L-ati chemat sa cumparati impreuna rechizitele, hainele etc?
Daca in toate aceste cazuri, sa zicem, raspunsul ar fi absenta tatalui, neimplicarea sa, ati avea oare dovezi? eu zic ca da!

Stimată doamnă, multe din acestea le-am făcut.
Am trimis şi mailuri că nu s-a prezentat la program, el nu a răspuns la ele. Am scris la DGASPC de fiecare dată când nu a venit, cei de acolo au răspuns că e treaba Autorităţii Tutelare. Mi se pare absurd ca la 2 săptămâni să scriu adrese, să merg să le înregistrez, prin care anunţ nişte autorităţi că tatăl nu-şi respectă programul de vizită, fiindcă până la urmă cei de acolo mă găsesc pe mine dusă de acasă.
Cu pensia o mai amân, se pare că şi-a trimis nevasta la lucru şi a rămas el în concediul de creştere al copilului, până prin august.
Problema e că şi-a dus martor la proces care a declarat că anul trecut a fost cu el la poartă şi nu i s-a deschis poarta, ceea ce este o minciună.
Dat fiind faptul că nu anunţă nici că vine, nici că nu vine, oricând poate veni cu martori care să declare că nu i-am deschis poarta, eu ce pot să fac? Când vine, filmez întâlnirea, dar când nu vine?
M-am gândit chiar să întocmesc un tabel cu datele la care trebuia să vină şi să-i rog, de fiecare dată, pe vecinii din stradă, să semneze acel tabel, ca la data de---ora de---nu au văzut la poartă pe tatăl copilului?!