Maxime, aforisme, cugetari....proprii

@Corina, nu inteleg.

Zau daca pot pricepe ce-ai inteles tu din ce-am scris eu si, mai ales, ce ar fi trebuit sa pricep eu din ce ai scris tu cu titlu de "reclamatii ulterioare".

Poate oi fi chiar “blonda” … (Nu-i nimic! E permis omului destept sa fie si prost uneori. Caci altminteri cum ar sti cand e destept?)

Rostul mesajului meu si al citatului aceluia era, culmea, tocmai acesta: Atentie dragii mei! (desi nu v-am certut permisiunea sa va numesc astfel) Nici nu va dati seama cata ambiguitate, cate posibilitati de neintelegere sunt legate de o singura vocabula.

Merita oare sa va risipiti (sa imi risipesc) aici truda unui gand, cata vreme, vorbind despre iubire, vorbim de lucruri total diferite si cateodata absolut opuse? (din care naiba stie ce pricepe “omul modern” din citatul de mai sus, in defavoarea rostitorului?)

Barbatii si femeile suporta foarte bine sa li se vorbeasca despre …ceea ce zici tu ca nu exista (iubire). Ba chiar nu se satura niciodata de asta, oricate banalitati li s-ar spune. Dar unii vor spune ca definind iubirea pierdem, altii ca ..ne pierdem timpul. Iar pe “intelesul” multora, n-are rost sa-ti folosesti mintea intr-un domeniu in care ei isi …pierd rasuflarea. La acestia din urma m-am referit eu atunci cand am sugerat ca n-are rost sa ne obosim sa-i invatam sa …cante.

Sau, mai stii, poate gresesc eu, si poate ar trebui sa vorbim /”filosofam”. N-o fi chiar inutil sa determini trezirea catorva constiinte ...

Pai atunci, hai sa pun si eu aici o vorba pentru astazi:

Toţi orbii trăiesc din amintirea luminii pierdute, iar cei care n-au cunoscut-o niciodată n-o blestemă nici ei, o visează.

N-o fi chiar inutil sa determini trezirea catorva constiinte ...

Pai atunci, hai sa pun si eu aici o vorba pentru astazi:

Toţi orbii trăiesc din amintirea luminii pierdute, iar cei care n-au cunoscut-o niciodată n-o blestemă nici ei, o visează.

=D>Exact asta am vrut:)sa intati in joc:bow:

Sa iubesti , este o experienta pe care nu ai voie:
- sa o ratezi;
- sa o tradezi.

:) Autodenunt: achiesez la cele spuse de @romascanu, sunt blonda...si cred ca, desi sunt o fire romantica, am descoperit ca, iubirea are "limbajul sau".

Dr. Peck (consilier matrimonial american) sustine ca "indragostirea nu este o iubire adevarata din trei motive:mai intai, pentru ca indragostirea nu este un act de vointa sau o alegere constienta.In al doilea rand, indragostirea nu este iubire adevarata, pentru ca nu presupune efort iar in al treilea rand, pentru ca cel care este indragostit, nu este cu adevarat interesat de progresul personal al celuilalt (singurul scop fiind cel de a pune capat singuratatii noastre si...sa ne asiguram de acest rezultat prin casatorie...)."

Acelasi autor sustine ca, indragostirea nu este iubire adevarata ci, citez:"..Cu alte cuvinte, disparitia temporara a granitelor eului, aflata la baza indragostirii, este o reactie stereotipa a fiintei umane de configurare a pornirilor sexuale interne, precum si a stimulentilor sexuali externi care servesc la cresterea probabilitatii imperecheriisexuale, ducand la sporirea sansei de supravietuire a speciilor"...

Se pare ca iubirea (adevarata) reprezinta o alegere, este rationala si voita si recomandata dintotdeauna de intelepti.Incepe in momentul in care "euforia indragostirii" ajunge la final...

Pornind de la acest aspect, Dr.Gary Chapman, apreciaza ca exista un limbaj principal al iubirii, specific fiecarui individ si se intampla, deseori, ca partenerii unui relatii (cuplu/parinte-copil etc.) sa aiba limbaje ale iubirii diferite (cele cinci limbaje ale iubirii, conform teoriei acestui autor, sunt:cuvintele de incurajare, timpul acordat, primirea de daruri, serviciile, mangaierile fizice).

Concluzia:"Daca partenerul a invatat sa vorbeasca limbajul nostru principal de iubire, nevoia noastra de iubire va fi in continuare satisfacuta (dupa ce trece perioada indragostirii).Daca insa el sau ea nu vorbeste limbajul nostru de iubire, rezervorul se va goli usor si nu ne vom mai simti iubiti.Satisfacerea nevoii partenerului este categoric o chestiune de alegere."

Daca invatam limbajul iubirii afective al partenerei/partenerului si il vorbim cat mai des, ea/el va continua sa se simta iubit/a (cand isi revine din experienta obsesiva a "indragostirii, desigur).:):):)

Pragmatica teorie? Probabil... dar doar punerea sa in aplicare, poate dovedi contrariul (zic eu..).:">

Si "cantatul" ar putea fi un limbaj, daca este incadrat intr-unul din cele cinci limbaje ale iubirii, si nu-mi dau inca seama, de ce nu ar putea fi??? :):):)

Dorothy Parker a scris:

I like to have a martini,
Two at the very most.
After three I'm under the table,
after four I'm under my host.

Iar alter-ego-ul meu, rebba Mordechai Buxbaum, mi-a zis: Moi, Adalbert, trebuie sa ne impacam cu gandul ca traim nu numai intr-o lume pe care o intelegem foarte putin ci si langa femei pe care le intelegem si mai putin.

Iar eu, stiti ce va urez?
Pace sufletelor voastre, curiosilor! Insa pacea vine numai dupa ce va veti impaca cu gandul ca sunt o multime de lucruri pe care niciodata nu le veti cunoaste.