minori si familie

Imi puteti da cateva exemple, adica am nevoie de cateva astfel de sentinte macar. Poate cunoasteti persoanele sau macar numere de dosare ca le pot gasi pe portal.

Cea mai recentă hotărâre judecătorească sancționează cu 1000 de lei penalizare pentru fiecare zi de întârziere.
Portalul Instanțelor - Jurisprudență din 02-iunie-2016:

Tip solutie: Admite cererea.

Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei de interes formulată de pârâtă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia inadmisibilităţii formulată de pârâtă, ca neîntemeiată.
Admite cererea, formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta.
Obligă pârâta să plătească reclamantului o penalitate de 1000 lei, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 10.06.2016, până la respectarea programului de legături personale, în conformitate cu sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Buftea şi definitivă prin Decizia nr. 415/2014, pronunţată de Tribunalul Ilfov. Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1.600 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru şi onorariu avocat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 02.06.2016.
Document: Hotarâre 02.06.2016.
`
ALTE SPEȚE SIMILARE:
Într-un caz recent de alienare părintească s-a soldat, în final cu amendă pe ziua de întârziere de 500 (cincisutelei). După trei luni respectiva amendă a fost confirmată de către instanța de judecată la valoarea de 500x90=45.000 lei (=10.000 euro).
"Există o practică judecătorească în formare, pe care o aplaudăm, de a sancționa cu amenzi drastice pe acei părinți alienatori care refuză punerea în aplicare a sentințelor judecătorești care stabilesc programe de legături personale ale minorilor cu părintele nerezident"(ARPCC).

Alienarea părintească reprezinta un grav abuz emotional asupra copilului. In acest caz instanta a decis o amenda de 10.000 euro pentru un părinte alienator (conform actualei legislații).

Amenda se poate acordata și părintelui nerezident care nu returnează copilul la timp (sau mai grav retine/răpește copilul) sau părintelui rezident care nu permite preluarea copilului pentru punerea în practică a programului de legături personale al minorului cu părintele nerezident.

Cele 2 decizii care au stat la baza amendării părintelui nerezident pot fi consultate în culegerea de jurisprudență a ARPCC aici: [ link extern ]

Este vorba despre dosarele 9470/303/2015 și 30906/303/2015

Dapix, nenorocirea este că lipim etucheta de "alienare parentală" pe fruntea tuturor părinţilor rezidenţi.
În cazul de faţă, domnul a lipsit exact 2 ani, copilul mai mic practic nu-l cunoaşte, iar cel mai mărişor l-a uitat; alienarea se datorează exclusiv domnului, care are privilegiul de a stoarce bani de pe urma mamei. În plus, o mai supune şi cheltuielilor cu executarea, stresului şi consumului de timp. Indiferent de raportul psihologilor, mama nu poate scăpa de aplicarea penalităţilor în favoarea acestui "tată", care a aflat cum poate obţine bani nemunciţi.
În aceeaşi situaţie, de a plăti penalizare, este mama din topicul : www.avocatnet.ro/content/for...
fără ca acea mamă să fi împiedicat vreodată relaţia băiat-tată. Tatăl, deşi a agresat fizic şi psihic copilul de mai multe ori, şi cu martori, nu este decăzut din drepturile părinteşti, cum ar fi logic , ci i se acordă acelaşi drept de relaţii, cu aceeaşi posibilitate de executare silită, mai mult, primeşte şi autoritatea părintească comună! Ce ar trebui să mai facă pentru ca cineva să se trezească?
Pe acest topic au fost multe cazuri în care părinţii cu dreptul la vizită - în majoritate taţi, au abuzat copilul în programul de relaţii şi urmarea a fost refuzul copilului de a pleca cu ei.
Chiar credeţi că interesul copilului este să fie nenorocit fizic şi psihic acum, pentru un ipotetic beneficiu viitor? Şi de ce numai la noi, agresorul este recompensat cu beneficii materiale?
Nu neg că există alienarea parentală ca fenomen, dar trebuiesc cercetate cauzele, nu acuzarea şi pedepsirea singurului părinte responsabil pentru iresponsabilitatea celui cu drepturile.
În afara celor 2 cazuri prezentate, există multe alte dosare cu sentinţe similare, variază doar suma amenzii.

Martonze, pe doamna inițiatoare a topicului încă nu a acuzat-o nimeni de nimic.
Referirea este la acele hotărâri judecătorești devenite definitive și executorii, date ca exemplu, și asupra cărora instanțele au depistat fenomenul de alienare parentală.
Doamna a cerut sfaturi, informații..., și este bine să știe la ce se poate aștepta pe viitor în mod concret.
De asemenea inițiatoarea topicului de față nu are încă sentință definitivă privitor la penalizare, executarea încă o poate contesta, poate cere suspendarea executării silite..., și astfel cu ajutorul raportului psihologic, ar putea schimba temporar programul de legături personale, printr-o ordonanță președințială, prin care pentru un termen de 12 luni, legăturile personale ale tatălui să se exercite la domiciliul mamei în prezența asistenței sociale de la primărie, în scopul acomodării relației tată-minori, cum stabilește art. 18 din legea 272/2004.

Art. 18 din legea 272/2004 privind monitorizarea legăturilor personale, a fost modificat și completat recent în aprilie-2016.

Mai multe decizii judecătorești, cu sume diferite pe ziua de întârziere la următorul LINK:

[ link extern ]

Stimate domn, iniţiatoarea topicului este la început de drum, dânsa, săraca, se teme pentru de 2x500 de lei daţi aiurea, din dragostea părintească a tatălui absent 2 ani, fără să-şi dea seama că nu are cale de ieşire. Poate are salariul minim pe economie, dar pe cine interesează? Într-adevăr, pe iniţiatoarea topicului ÎNCĂ nu a acuzat-o nimeni de nimic.Dar poate...urmează, începutul e mai greu...
Aveţi dreptate cu contestarea executării silite, cu suspendarea executării silite, ele sunt posibilităţi juridice, dar nu şi certitudini şi, în plus, costă, minim 1000 lei cauţiunea, chiar dacă nu se angajează avocat. Puneţi-vă în situaţia unei mame cu un salar mediu de 1800 lei, deci cu slujbă şi 2 copii mici acasă, cum îşi poate permite avocat, cauţiuni, timp pierdut prin instanţe. Apoi, vorbiţi de posibilitatea ca mama să iniţieze o Ordonanţă preşedinţială, pentru modificarea temporară a programului de vizită, pentru acomodarea copiilor cu tata.

Dumneavoastră sunteţi conştient ce scrieţi aici? Deci, un "tată" absent complet 2 ani din viaţa copiilor săi, apare din neant, cu scandal şi executor judecătoresc - cost pentru mamă :1000 lei în prima fază.Apoi , în urma unui proces de executare silită (primul) mama are şansa nesperată să iniţieze ea însăşi 3 acţiuni, : contestaţia, suspendare şi modificarea programului de vizită.! În acest timp, tata ce face? Poate dispărea din peisaj următorii 2 ani, fiindcă i-a dat temă de casă mamei şi, indiferent de raportul monitorizării, urmează penalităţile.

(Am fost exact în aceeaşi situaţie , când cauţiunea era 500 lei şi taxa de timbru 198 lei, s-a judecat în regim de urgenţă şi s-a respins şi suspendarea, şi contestaţia! Cu zâmbetul pe buze, judecătorii vorbeau pe lângă dosar, dar au dat hotărâri)

Susţineţi că în cazurile menţionate de Dvs. INSTANŢA a constatat alienarea parentală! Instanţele nu au competenţa de a constata alienarea parentală.În plus , articolele 910-913 şi 905 din Cpc nu ţin cont de cauzele refuzului minorului, raportul psihologic este consultativ.
Bomboana de pe colivă: psihologii sunt şi ei oameni, unul constată alienarea parentală, celălalt anxietate de despărţire pentru acelaşi caz; mai mult, poate doar un psiholog a constatat alienarea şi alţii 3 au constatat contrariul, ce face instanţa? Este oare cazul ca un simplu cetăţean, părinte rezident, să demareze acţiuni pentru represiune nedreaptă? Şi cine îl bagă în seamă?Nici pentru abuz de drept n-am văzut vreo speţă încheiată cu sentinţă împotriva abuzatorului!
Alienarea parentală poate fi cauzată tocmai de părintele beneficiar al penalităţii, instanţa nu are posibilitatea legală să nu admită penalizarea.