Dreptul la informare a nerezidentului versus interesul superior al minorului

Prietenul să meargă la un psiholog meseriaş, nu "specialist judiciar" şi să-i povestească sincer situaţia, fără să ascundă nimic. Trebuie constatată cauza care a dus la această situaţie şi umblat la cauză.
Cel cu pensia alimentară mare este un norocos, că acum, devenit cel mai bun tată, copilul nu mai poate fi oprit , orice ar încerca doamna, fiindcă copilul este legat de tată. Dacă mâine se declară şomer tata, copilul tot îl va iubi şi respecta.

@Martonze - de ce trebuie sa ducem discutia la extreme?

eu am zis doar ca dc ma implic cu mai multi bani, atunci se va tine cont de parerea mea! Nicidecum nu am pretentia sa decid eu :)
desi, dupa cum ziceti, as putea chiar sa decid dc platesc eu :)

ideea era de acceptarea implicarii tatalui in educatia copilului, care este limitata de valoarea pensiei pe care o plateste, adica legatura asta ireala intre bani si fericirea copilului.

nu cred ca unui copil ii pasa ca sta cu tatal lui si acesta nu-l duce la cursuri selecte de inot versus a se scalda in rau! atunci de ce sa legam valoarea banilor de interesul superior al copilului?

si nu, nu discutam aici de situatiile absurde pe care le-ati precizat dvs pt ca suntem oameni intregi la cap si cu pretentii pe masura veniturilor noastre.

altceva mai voiam sa precizez: dvs spuneti ca e normal ca un copil pe care tatal l-a abandonat si pt care a devenit un strain sa nu mai plece niciunde cu acesta, corect?

sa zicem ca tatal a disparut subit o perioada de timp, insa a fost prezent totusi in viata copilului, macar o perioada, cat copilul sa stie ca el e tatal lui...dc tatal nu mai apare si copilul se instraineaza, nu e normal ca la aparitia tatalui sa-l indemnati pe copil sa-l accepte, spre binele copilului, ca asta ne intereseaza?

Pt ca un copil poate sa spuna ca nu vrea sa faca diverse lucruri: nu vrea la gradi si plange de fiecare data cand il duceti acolo - ce faceti? nu-l mai duceti? va luati dupa el? sau un copil nu vrea sa doarma la pranz niciodata - nu-l mai culcati? sau vrea sa manance doar dulciuri si deloc mancare - ma indoiesc ca asta ii dati sa manance!

il lasati sa faca doar ce doreste sau il convingeti sa faca si ce e bine pt el, chiar dc el nu-si da seama singur?

Plus ca mi-e greu sa cred ca un copil se poate simti instrainat de tata, chiar si dc il vede dupa mult timp de absenta. Imi povestea o cunostinta ca fiica ei de 3 ani, al carei tata e plecat si lucreaza in strainatate, dc lipseste 6 luni de acasa, fara sa-l vada, pai cand se intoarce numai si numai cu el sta! Nu exista nicio instrainare, din contra, se doreste recuperarea timpului pierdut! Copilul vrea asta si sta lipit numai de tata!

Deci, dc se doreste din partea mamei (ca asta e exemplul punctual, poate sa fie si tatal) se poate indemna copilul sa treaca peste instrainarea de propriul tata. Si nu, mie personal nu mi-ar conveni ca atunci cand sunt cu copilul sa stea fosta sotie langa mine ca sa monitorizeze fiecare miscare a noastra. Nu e bine pt copil: cum sa mai aiba legaturi sanatoase cu tatal dc tot timpul trebuie sa ceara aprobarea mamei din priviri?
Dvs v-ar conveni o astfel de situatie dc ati fi in locul tatalui?

@Costiniancu, vă răspund punctual, bineînţeles, subiectiv, aşa cum consider eu că e bine:
-Vi s-a condiţionat întâlnirea cu copilul de suma plătită pentru intreţinerea lui? Acest cuantum se poate stabili legal şi dacă vreţi să contribuiţi cu mai mult, este decizia dvs.
Eu am dat exemplul concret tocmai din proprie experienţă:tatăl merge la şedinţa cu părinţii şi înscrie copilul la after,care costă 600 lei, în condiţiile în care plăteşte 180 lei pensie alimentară. Deci el a decis pe banii mei, minorul mai are şi alte nevoi, nu numai afterschoolul; apoi, şi-a exprimat dorinţa ca băiatul să meargă la cea mai bună şcoală din municipiu, aflată la 6 km de domiciliul copilului şi unde nu sunt mijloace de transport în comun - deci necesită consum de timp şi cheltuieli suplimentare cu transportul
-Da, sunt de acord ca un copil abandonat să nu fie forţat să interacţioneze cu părintele care a lipsit din viaţa lui sau cel puţin să nu fie forţat să relaţioneze doar prin luarea cu găzduire, până acesta nu-şi doreşte acest lucru. S-a mai scris , probabil nu aţi citit, şcoala, grădiniţa sunt forme de integrare în societate , sunt forme prin care copilul este educat să respecte reguli, să socializeze. Mersul la medic este o necesitate vitală, copilul meu nu se fereşte de mersul la medic, fiindcă de fiecare dată, tratamentul l-a ajutat şi a fost bine tratat de medici.
-aveţi dreptate cu copiii care-şi revăd părintele după multă absenţă şi doresc să recupereze timpul pierdut; omiteţi însă să menţionaţi că în preajma părintelui revenit din misiune este întotdeauna şi părintele-pereche, cu ochii în lacrimi de bucurie. (am văzut şi eu şi femeie şi bărbat militari veniţi acasă), mai mult, şi câinele s-a bucurat.
Acel părinte, deşi fizic e departe, practic este mereu cu familia, şi familia îi simte prezenţa. Un om care şi-a abandonat familia, care nu s-a interesat de ea multă vreme, care este în conflict cu familia fostului partener nu mai este prezent în familie.Este absurd să pretindeţi unui părinte abandonat, împreună cu copilul comun, să aibă sentimentele pe care le are un părinte dintr-un cuplu normal, temporar despărţit fizic. Nu putem iubi la comandă, aştepta la comandă. Putem minţi, dar nici minciuna nu este credibilă dacă nu o facem din dorinţă proprie.
-Întrebare: când aţi locuit împreună cu soţia, aţi relaţionat cu copilul doar în cameră separată, să nu vă stânjenească prezenţa soţiei? Într-o familie cu copii, părinţii relaţionează pe rând cu copiii şi se ascund unul de altul? Eu v-am dat exemplul cum am stat în parc pe o bancă şi copilul s-a jucat cu tata unde a vrut, eu am avut rolul de mobilier stradal, dar copilul s-a simţit în siguranţă.Nu mi-a cerut aprobarea nici măcar dacă poate mânca 3 îngheţate una după alta, au făcut ce au vrut şi habar nu am ce au vorbit.Consideraţi că 5 minute în pauză la şcoală, în prezenţa a zeci de copii şi a învăţătoarei îi dă tatălui mai multă intimitate decât 3-4-5 ore în parc, mall, ştrand, circ, film , etc.?

Vă rog citiţi aici :
www.avocatnet.ro/content/for...
Dacă aţi fi tatăl respectiv, i-aţi pune în braţe acelei mame copilul plângând?Fiindcă mama va primi program cu găzduire, dacă cere..

@Martonze

- eu spuneam de varianta in care parintii decid impreuna, spre binele copilului, si gradinita la care va merge copilul si scoala si medicul si tot

- din exprimarea dvs se intelege ca dc tatal da mai multi bani, atunci chiar il lasati sa decida si fara sa va consulte, ceea ce nu cred ca e corect - fata de toata lumea

Da, sunt de acord ca un copil abandonat să nu fie forţat să interacţioneze cu părintele care a lipsit din viaţa lui sau cel puţin să nu fie forţat să relaţioneze doar prin luarea cu găzduire, până acesta nu-şi doreşte acest lucru.

- aici nu sunt de parere cu dvs si va explic si de ce: da, poate sunt tati care au avut o ratacire si si-au dat seama de greseala si acum vor sa lege relatia cu copilul...nu este normal ca un copil sa-si respinga parintele, mai ales dc acesta nu i-a produs nicio vatamare grava astfel incat sa-i frica de el si nu este normal nici ca mama, care chiar dc s-a simtit abandondata de catre tata, sa-i transmita copilului sentimentele ei...eu sunt de parere ca divortul se intampla intre oameni adulti, nu intre parinti si copii

stiu un caz despre un tata despartit de copila lui pt ca asa a considerat mama ca e mai safe pt ea si copil si care s-au regasit dupa aprox 20 de ani si au reluat legaturile.

oricum ar fi, foarte rar un parinte isi reneaga copilul la fel si un copil - parintele!

-Întrebare: când aţi locuit împreună cu soţia, aţi relaţionat cu copilul doar în cameră separată, să nu vă stânjenească prezenţa soţiei? Într-o familie cu copii, părinţii relaţionează pe rând cu copiii şi se ascund unul de altul?

- bineinteles ca am relationat si separat cu copilul cat si impreuna cu mama acestuia, ca un cuplu de parinti casatoriti ce eram
- dar cum situatia se schimba iar dvs va petreceti majoritatea covarsitoare a timpului DOAR dvs cu copilul, nu e normal ca si celalalt parinte sa aiba acest privilegiu?

- Nu mi-ati raspuns la intrebare:

Dvs v-ar conveni o astfel de situatie dc ati fi in locul tatalui?

- am vazut topicul de care ziceti, e f interesant ca probabil e prima data cand avem ocazia sa aflam ambele pareri despre aceeasi situatie!
normal ca daca va obtine program de vizita, l-as respecta si i-as da copilul...dupa cum precizam mai sus: orice om poate sa greseasca si sa regrete...poate e si cazul asta, nu?

Costiniancu, o mică observaţie: mama e fără venit, iar recent, s-a vehiculat alocaţie de 450 lei pentru un copil. Oare e o coincidenţă dorinţa mamei de a se îngriji de copil cu această promisiune electorală? Întreb şi eu aşa :-/
Nu ştiu cum aş reacţiona dacă eu, având program cu copilul, ar fi tatăl de faţă. N-am fost în această situaţie.