Instanța de judecată poate stabili o dată până la care să fie plătită pensia de întreținere. În practică însă, nu se face referire la vreo dată ci se dispune plata lunară a pensiei de întreținere.
Aveti dreptate dnule agpas. Asa e. Sunt gata sa va dau dreptate in orice privinta cu o singura conditie: dvs, si altii aidoma, sa ramaneti doar cu dreptatea!
Inteleg si "filosofia" care sta la baza acestui "rationament:, si anume: sa platiti o pensie cat mai mica, cat mai tarziu posibil si dupa aceea sa sustineti ca va topiti de grija si dragoste parinteasca. Si cu asta sunt de acord: topiti-va in continuare de mana cu cei care au nepasarea si ipocrizia de a se face ca si cred.
Vorbeam strict de un concept doamna. Nu a vorbit nimeni nici de cuantum, nici de data exacta, ce e asa greu de inteles? Userul intreba daca poate fi constrans pentru o anumita data a platii. Grija si dragostea fata de un copil sa stiti ca nu se traduce doar prin cuantum si data platii. Ca daca ar fi asa, niciun parinte cu resurse mai modeste nu ar mai face copii. Va reamintesc totodata un alt concept simplu: parintii nu sunt ţinuţi în mod egal la intretinere, ci proporţional cu propriile venituri. Asa ca de obicei dragostea fata de copil nu e direct proportionala cu contul bancar al unuia sau altuia. La un moment dat o sa intelegeti, credeti-ma.
Asa e dnule agianst pas. Dar nici grija si dragostea parinteasca nu pot insemna DOAR program de legaturi de personale si actiuni in instante. Oricat ati suci-o ca la Ploiesti cresterea, educatia si grija fata de un copil costa, caci nici caietele, nici ghiozdanele, nici hainele, nici meditatiile, nici mancarea nu sunt gratis. Iar un parinte cu adevarat preocupat de copil nu se intreaba mereu cat de tarziu poate plati o pensie cat mai mica, ci cum poate munci mai mult ca copilului lui sa nu-i lipseasca nimic. O sa vina vremea cand si dvs, cel mai probabil cu ajutorul propriului copil, veti intelege asta! Caci una e ca am venituri modeste, si alta e cand declar ca desi sunt sanatos tun n-am niciun venit si nici in bascheti nu ma doare din ce o manca si o imbraca copilul meu. Dar, cum bine ziceati, toate la timpul lor. Copilul creste si vede si intelege singur. Nu trebuie sa fie "alienat" ca sa priceapa la 10 ani, de exemplu, ca o pereche de adidasi costa cam cat toata pensia pe care o plateste celalalt parinte.Asta cu atat mai mult cu cat unii parinti rezidenti au dovezi clare despre asa-zisele venituri modeste ale parintelui nerezident. Si daca copilul de 10 ani nu intelege acele dovezi, nu-i bai, le va intelege la 14 ani, si tot le va intelege intr-o buna zi.