Program vizita, refuzul minorului

Exact. E bine insa sa cititi cat mai mult ca sa intelegeti cum sa va aparati. Cu cat veti citi mai multe hotarari nu va v-a mai putea ameti nimeni si veti gresi mai putin. Convingerea personala a mamei, dublata de probe bine alese, e cel mai bun avocat! Din pacate, optiunile nu sunt multe.
Explicatiile la moda pentru refuzul copilului sunt:
1. Daca copilul e mai mic, sa zicem sub 10 ani, explicatia e: pai ce stie el, n-are minte, asa l-a invatat ma-sa si repeta ca un papagal.
2. Daca copilul e mai mare, sa zicem peste 10 ani, explicatia e: pai pana acum ce a facut mama? L-a tot indepartat de tata, l-a vorbit de rau in fata copilului, etc pana cand copilul a capatat convingerea ca tatal e rau si sa nu plece cu el.
In oricare dintre variante, copilul e "alienat". Varianta tatal, in cazul dvs, e de vina nici nu exista!

Da, dvs trebuie sa obligati copilul. Asta se numeste sa "sprijiniti" relatia copilului cu celalalt parinte. Pentru asta trebuie sa cititi legea de protectie a copilului.
L 272/2004 actualizata, art 18 alin 3:
"Parintele la care copilul locuieste are obligatia de a sprijini mentinerea relatiilor personale ale copilului cu celalalt parinte, prevazute la alin. (1)."
Daca copilul nu pleaca cu tatal e ca nu ati sprijinit dvs relatiile, nu ca tatal nu a venit la program, nu s-a interesat, nu i-a pasat, sau chiar s-a purtat urat cu copilul. Nu, astea sunt excluse ca motive ale refuzului copilului de inteleptul leguitor!
Prin urmare, legea stabileste dinainte ca dvs sunteti singurul vinovat.
Cititi doamna, ca va asteapta vremuri grele. Cititi legea de protectie a copilului, codul civil si hotararile care se dau.
Concluzie: intr-o tara cu natalitatea in cadere libera leguitorul, in infinita sa intelepciune, amendeaza si haituieste mamele, dupa principiul ca copilului, "gratulat" cu 200 de lei pensie, ii poate lipsi orice mai putin programul de vizitare. Odata ce va fi obligat sa aiba progr de vizitare el va creste ca bradul. Restul?...detalii!
Ma intreb insa, cu o astfel de politica, de unde preconizeaza "inteleptul" sa isi incaseze pensia, caci vad ca lumea nu se prea inghesuie la facut copii si cu astfel de legi, cu atat mai putin. Caci "inteleptul leguitor" ofera alocatie copilului pe luna mai mult decat ii ia de la gura pe zi, daca nu respecta programul cu celalalt parinte, indiferent cum e acela. "Intelept", nu?

@georgiana
Numai mâine nu e poimâine, zilele trec repde, şi, dacă scopul este obţinerea de penalităţi, d-nul va proceda cu maximă celeritate, încă de la prima ocazie a programului de vizită.
- vina mamei este prezumată şi nu interesează, de fapt , pe nimeni, fiindcă sentinţa nu depinde de vina cuiva
- da, programul este cam standard şi neapărat, cu găzduirea minorului, pentru "evitarea prezenţei stânjenitoare a mamei" !
- da, el nu vine, el profită de pe urma copilului, el îi incasează alocaţia şi tot mama e de vină, legal
- e obligaţia dvs. să forţaţi copilul să plece cu el, chiar dacă nu vrea copilul, să-l scoateţi din casă şi să încuiaţi uşa după el. Aveţi obligaţia să-i daţi şi haine de schimb pentru zilelele de stat cu tata
-opinia copilului nu contează, este audiat ca să existe o hârtie la dosar, fiindcă procedura cere să fie acolo, la fel ca raportul psihologului, dar de care NU se ţine cont, nu fiindcă nu vrea judecătorul, ci fiindcă nu are de ales, legea nu-i permite să ţină cont

Soluţia: tergiversarea dosarului şi, dacă se ajunge la executarea silită - tot dvs. plătiţi şi executorul, cunosc caz care a plătit peste 1600 lei executorul - soluţia este să plece copilul cu el şi să o întindă, nu-i necesar să vină acasă, ci la un prieten, o cunoştinţă, ca să nu fiţi tot dvs. de vină. Nu contează că judecătorul vrea să termie repede, dacă a acceptat evaluarea minorului ca probă, lucraţi acolo, la DGASPC, să întârzie elaborarea raportului.Apoi martora poate e bolnavă la prima citaţie, etc.

Plângerile la DGAPSC şi la Poliţie sunt făcute ca să aibă dovezi în instanţă că este interesat de copil şi că dvs. sunteţi cea rea şi da, pentru schimbarea domiciliului copilului, ca să ia pensie alimentară de la dvs., dacă aveţi un venit mai frumuşel. Dacă nu-i iese, are la îndemână penalizările :( :( :(

Este adevarat ca legea lasa multe goluri acolo unde fiecare judecator umple cu ce crede el de cuvinta insa daca va luati toate masurile si aratati ca ati fost corecta fata de copil si fata de parinte, nu aveti de ce sa va faceti probleme.
Nu, ati intuit bine, nu se dau penalizari atat de repede.
Da, e adevarat ca se acorda program de vizita din pacate indiferent de ce a facut nerezidentul insa el poate fi mai amplu sau mai restrans. Se judeca de la caz la caz si puteti chiar folosi numarul dosarului dat de mine pentru precedent. Ca sa obtineti program de vizita treptat.
In rest dovediti ca refuzul copilului se datoreaza exclusiv nerezidentului. Chemati tatal la consiliere pentru relatia cu copilul, sugerati curs de parenting, orice ca sa dovediti ca ati sprijinit relatia dar partea cealalta nu si-a facut datoria.
Nu o sa pierdeti, stati linistita si nu va panicati dar nici nu va culcati pe o ureche. Echilibrul in situatia de fata e cel mai important.

Ca sa va dau un exemplu clar de ce inseamna alienare, un tata alienat s-a judecat cu fosta partenera pentru a plati pensie alimentara mai mare. Mama nu dorea sa accepte bunuri pentru copil astfel incat omul a fost nevoit sa o dea in judecata pentru a putea da mai mult copilului. Intelegeti acum?
Din nefericire pentru situatia dumneavoastra si a atator alte mame care se lupta pe buna dreptate cu dorinta de a face rau a fostului partener, sunt cele care doresc sa se razbune pe acesta prin intermediul copilului si folosesc cuvinte si expresii ca cele folosite de dumneavoastra. Din cauza parintilor alienatori, cei care au probleme reale au o dificultate in plus in a dovedi ca e real ce li se intampla.

- e obligaţia dvs. să forţaţi copilul să plece cu el, chiar dacă nu vrea copilul, să-l scoateţi din casă şi să încuiaţi uşa după el. Aveţi obligaţia să-i daţi şi haine de schimb pentru zilelele de stat cu tata

O afirmatie aberanta si atroce. Obligatia dumneavoastra este sa pregatiti copilul si bagajele pentru drum. Daca in fata usii copilul refuza sa plece, este alta mancare de peste, e refuzul lui insa nu aveti voie sa-l siliti sau sa il obligati sa plece. Partea dumneavoastra este sa il ajutati la bagaje. Da, e frumos sa dati copilului haine de schimb pentru perioada in care e la tata. Nu stiu de ce li se pare anumitor mame atat de aberanta cerinta asta. Copilul meu are bluza de schimb si cand merge la scoala pentru ca mai transpira.

Doamna, sunt lucruri elementare si de bun simt iar dumneavoastra pareti o femeie cu capul pe umeri. E o situatie dificila, va inteleg panica insa cu un avocat bun si cu atitudinea de acum, nu aveti de ce sa nu dormiti noaptea sau de ce sa luati penalizari.

Stimate user,
Citit cu o oarecare rezerva sfaturile ce vi se dau. Vi se ilustreaza previziuni ce nu au neaparat de a face cu realitatea dvs. Dvs ar trebui sa aveti eventual in vedere sa gasiti o solutie cu privire la legatura dintre copil si tatal sau. Inteleg ca il considerati pe fostul sot intru totul de vina pentru refuzul copilului, dar eu v-as sfatui eventual sa mergeti la consiliere cu cel mic impreuna cu tatal, sa vedeti daca se poate gasi o solutie ca cei doi sa aiba legaturi normale macar de acum incolo. Incercati sa implicati tatal in viata copilului, iar daca nu va vrea sa fie implicat, aveti o dovada in plus a ceea ce sustineti. Am si eu o intrebare, asa in teorie, ce v-ar conveni mai mult: tergiversarea procesului pana cand copilul implineste 18 ani si castigarea litugiilor cu tata sau ca cei doi sa ajunga la o legatura cat de cat normala (asta presupunand intr-adevar ca tatal este sanatos la cap)? Si ca un sfat: incercati sa nu incarcati mintea copilului cu problemele dvs si ale fostului sot de adulti.
Nici eu nu cred ca ar exista alienare parentala din cele descrise de dvs, dar va asigur ca alienarea parentala nu este o poveste de spus in instante, este o realitate a multor copii ce cresc urandu-si un parinte, doar pentru ca parintele rezident crede ca sentimentele copilului trebuie sa se identifice cu ale sale.
Nu toti tatii ce solicita penalitati sunt niste "ratati" precum se afirma dornici sa-si cumpere garsoniere din banii mamei. Stiti care este totusi scopul executarii silite? Consilierea minorului si implicit existenta unor legaturi intre nerezident si copil. De ce oare o mama ce este absolut convinsa ca nu este de vina in refuzul copilului ba nu duce copilul la consiliere, ba atunci cand vine executorul isi ascunde copilul?

againstPas, d-ta nu răspunzi la întrebarea userului.Întrebarea a fost simplă: dacă copilul refuză plecarea în program de vizită cu tatăl său, mama poate păţi ceva? Răspunsul este evident DA, i s-au indicat articolele de lege. Din cele descrise de user, tatăl a abuzat psihologic puternic copilul, ceea ce a determinat reacţia copilului:i-a dat afară din propria casă pe mamă şi copil, i-a distrus obiectele dragi din camera în care a crescut, nu l-a lăsat timp de 2 luni să intre să-şi ia lucrurile şi nu plăteşte nici pensia alimentară;mai mult, tatăl scrie reclamaţii la DGASPC că mama abuzează sexual minorul şi minorul e audiat :(
Cum calificaţi dvs. gestul distrugerii obiectelor dragi minorului, primite de la părintele nerezident? alienare parentală! Dar dacă tată a făcut asta, cum se numeşte?