De câte ori cuvintele n-ajung...
Sunt om, şi dor, şi fiinţă, şi scânteie.
ªi viaţă sunt, îngemănată-n timp.
I-am venerat pe zeii din Olimp
Că n-au ştiut nicicând tristeţea ce e.
Tristeţea mea ar fi crescut un munte
Lăsând Olimpul doar o biată stâncă.
M-am cufundat în liniştea adâncă
Să uit de zei, Olimpul şi de multe.
Mi-am angajat cuvântul ajutor,
Să-mi umple nopţi ce s-au golit de vise.
ªi-n versurile ce-au rămas nescrise
Să plângă el atunci când îmi e dor.
Dar e şi dor pe care el nu-l ştie.
Tăcerea lui, deschide porţi la rând
Prin care suferinţele pătrund
ªi lacrima din ochii mei învie.
Ascuns în taina sacr-a unui plâns
Încerc tristeţea gândului s-alung,
De câte ori cuvintele n-ajung,
O lacrimă, e singurul răspuns.
Sinteza ....
Din lacrima-am facut o punte,
ce sufletului i-a fost ajutor.
Dar n-am ajuns in varf de munte
caci nu am vrut ceva amagitor...
Corina:bow:
De-ar fi să pleci
Încă mai cred
Că n-ai uitat iubirea
ªi nici sărutul dulce,
Suspinând.
Mă răscoleşte, tainic,
Amintirea
ªi multe clipe
Le mai port în gând.
De m-ai lubit,
Ai fi la fel ca mine,
Ai căuta prin gânduri
Să mă vezi
ªi de-ai găsi un rău
În loc de bine,
Nu înceta
Destinului să-i crezi.
Mai caută printre
Ruine
De gânduri prăfuite,
De timpul
Ce-a trecut
ªi nu mai vine.
ªi de-oi vedea
Mişcând vre-un gând,
Eu sunt sub el.
De nu,
Intoarcele pe rând.
ªi dacă nici atunci
Nu mă-i găsit,
Înseamnă
Că n-am fost decât
O clipă
Din visul tău,
De care din greşeală
Te-ai lovit.
Nu-i cale de intors...
Inca mai crezi?! ...
Ma faci sa rad...
cu ras neghiob...
de gheonoaie.
Si mai suspini?!
Nu, n-am sa plang...
Eu stiu ca lacrima,
e numai ploaie.
Iti amintesti?
Ce trist...
Si eu imi amintesc,
si parca simt si-acum,
cutitu'-adanc infipt:
in rana!
Si gheara ascutita
a destinului perfid:
O simt !
De parca ieri era...
nu era vis...
Pare stupid !
Iar azi gandesc...
ca-i un cosmar...
Ce lighioana!
De ma trezesc ...
am sa ma mint...
C-a fost o-nchipuire
idioata !
Ma misca-ntr-adevar...
un gand:
....e sinucidere curata,
Ca n-or sa ma-nteleaga
si nicicand,
vreo slujba, pacatosii,
nu-or sa-mi faca!
Am
Am chip chinuit
de priviri patimase.
Am sufletul plin
de ganduri pizmase.
Am buzele arse
cand sunt suparata.
Am ochiul atent
cand sunt incercata.
Am toamna-n priviri.
dar nu-i inca toamna.
Am vechi amintiri
dar nu sunt o doamna.
Am sufletul plin
de regrete tardive.
Am mintea-ncarcata
...idei obsesive.
Am suflet uscat
de doruri prea multe
Am gandul curat
dar cine s-asculte...
Am...