Suntem casatoriti din mai 2006. In septembrie 2007 s-a nascut fetita noastra care in prezent are 2 ani si 2 luni. In prezent suntem in divort prima infatisare peste 2 saptamani.
- a participat la un curs de cristaloterapie in aprilie 2009 timp de o luna la Bucuresti fara acordul meu, timp in care stateam cu fetita singur.
- a participat la un curs de masterat la Sibiu spatamanal cu toate ca si in Alba era aceeasi specilaizare;
- Sotia a intrerupt concediul pt ingrijirea copilului, ca sa intre in politica cu 4 luni mai devreme . In 3 luni ajunge Presedinta Organizatie de Femei Alba (ea nu are 3 prieteni in Alba Iulia).
- Am probe concludente ca ma inseala cu Presedinte de partid de 50 de ani care o sprijina si o incurajeaza in aceasta perioada sa divorteze.(mesaje de dragoste, martori oculari);
- A participat si participa in continuare la sedinte si campanie electorala;
- Fetita este mereu lasata la o familie pana vin eu de la servici, neglijata ....
- Tainuieste cati bani are salariu si ii cheltuieste in scop personal;
- a facut credit si un card de credit fara sa ma consulte, toti bani ia cheltuit in interes personal, fara sa-i pese de copil;
- ea a depus prima divort pe motiv ca ma opun dezvoltarii carierei personale;
- recunoaste ca sunt un tata model si responsabil ;
- am salariul mai mare cu 500 de lei decat ea, am parintii casatoriti, am personal contract de de chirie pe grasoniera in care avem domiciliul;
- ea are parintii dovortati (soacra plecata in spania, tatal alcoolic), in prezent a fost si sanctionata la servici, are datorii la banci.
Va rog sa imi spuneti daca as avea sanse sa primesc fetita ? sau ce as mai putea ,,specula'' ca eu TATA sa pot obtine fetita, care este atasata de mine.
Pot face un Contract de Comodat, ma sprijina o familie din Alba, fetita fercventeaza o cresa de langa serviciul meu.
Va multumesc.
Proba cu expertiza psihiatrica din procesul de divort contine in concluzii recomandarea ca mama copilului nu poate creste un copil in urmatorii 2 ani, chiar in conditiile in care aceasta urmeaza un tratament. Ar putea fi impotriva mea aceasta recomandare, in conditiile in care n-am depus-o de la inceput, ci numai in situatia in care instanta a respins refacerea acestei probe? Ca instanta de atunci nu a tinut cont de proba, asta este alta poveste...
Chiar daca ni s-ar potrivi si noua cate un diagnostic psihiatric, nu cred ca o comisie de medici psihiatri de la INML ar pune aceste concluzii, decat daca boala ar fi foarte grava.
A mai fost un topic pe acest forum, pricitor la reincredintare minor, in care s-a descris un caz de mama cu psihoza paranoica, careia i-a fost incredintat copilul de 5 ani la vremea aia si iata unde se poate ajunge.
Pentru un copil cu handicapuri multiple (epilepsia nici nu sufera comparatie cu pareza - aceasta este un handicap banal care nu-ti creeaza pierderea cunostintei si suferinta creierului), cum poti ca parinte sa nu respecti indicatiile medicale date de comisii de medici neurologi pediatrii? Cum poti sa faci tot posibilul sa schimbi la trei luni medicul, fara ca pe acesta sa nu-l informezi de toate problemele copilului?
Dau un exemplu simplu: te duci cu copilul la stomatolog si nu zici nimic de epilepsie, acesta ii face anestezie si copilul moare, iar tu ca parinte vii sa zici ca iti iubesti copilul?
Alt exemplu: in prospectul medicamentului se spune ca este contraindicata administrarea in acelasi timp a altor medicamente cu acid acetilsalicilic (adica aspirina). Copilul raceste si la gradinita sau scoala asistenta ii da ceva bazat pe acid acetilsalicilic., nefiind informata de boala si tratamentul copilului.
Nu vreau sa mai insist asupra gravitatii bolii copilului. Insist numai pe dezinteresul si grava neglijenta a mamei fata de copil, care poate fi fatal.
Chiar nu se poate interpreta intr-o forma juridica aceasta situatie, numai pentru simplu fapt ca eu sunt tatal copilului?
PS: Medicii de la Spitalul Budimex mi-au spus in 2008 ca la urmatoarea criza generalizata pe care copilul o va face, acesta va paraliza complet sau va muri. Cum credeti ca m-am simtit eu atunci, chiar daca sunt tata? Cat ar trebui sa mai astept (au trecut aproape 2 ani de atunci) pana ce baietelul meu sa beneficieze de tratamentele adecvate?
Eu nu spun ca acel diagnostic nu era in defavoarea ca mamei sa-i fie incredintat copilul, spun numai ca, legal, este astazi in defavoarea admiterii actiunii de reincredintare.
Adicatelea, ca sa fie admisa o actiune de reincredintare trebuie dovedit ca dupa incredintare a avut loc o schimbare majora a situatiei de fapt care face ca acelui copil sa nu-i mai fie de bine in grija celui caruia i-a fost incredintat.
Or, daca dv. va bazati pe boala pe care mama deja o avea la momentul incredintarii, instanta vede ca situatia era aceeasi si atunci, deci nu sunt modificari majore: mama era tot cu afectiune, copilul era tot cu multiple afectiuni, deci situatiile seamana foarte mult si nu sunt schimbari majore de natura a schimba incredintarea.
Asta va spun eu, ca indiferent de probele de atunci, este o greseala sa va folositi de ele, va dati cu stangul in dreptul, dovedind dv. insiva ca va bazati pe aceleasi sustineri din trecut si nu sunt elemente noi majore.
Cat despre schimbarea medicilor, nu cunosc sustinerile celeilalte parti sa va spun daca e de bine sau de rau, cert e ca se poate interpreta in ambele feluri pana la dovada de ce sunt schimbati medicii. Ceea ce e dificil de facut.
Simplul fapt ca-i schimba nu e motiv sa creada vreo instanta ca mama ii vrea rau copilului; poate e modul ei de a cauta un remediu, consultand cat mai multi specialisti, cine stie?
Cred ca ar trebui sa va axati pe alte dovezi care sa duca la ideea ca mama refuza sa accepte boala copilului iar acest fapt poate avea repercusuni grave asupra micutului.
Ce s-a schimbat de la incredintare, cum a evoluat copilul si afectiunile sale, de ce anume ati ajuns la a introduce acum reincredintarea, de ce credeti ca e in pericol copilul sau ce anume determina sa-i fie tot mai rau in grija mamei...
Cu exemple clare, dovedite, din viata de zi cu zi: cu aspirina, etc. (apropo de care, imi pare o greseala sa dai aspirina unui copil, mai ales ca stii ca are destule probleme medicale; e un medicament de ocolit si de catre adulti).
De exemplu, aratat ca nu e indicat ca fiul dv. sa ia medicamentul x, sa doarma la ora y, sa sara peste fizioterapie sau alte chestiuni punctuale si aratat instantei ca tocmai asta face mama sa.
Tratarea mamei cu intelegere deschide ochii instantei asupra copilului; cand razboiul dintre parinti e orb, instanta vede asta mai mult decat amanunte legate de copil, tratamente etc.
Eu nu spun ca aveti ori nu dreptate, spun ca imi pare gresita abordarea, atata tot. Spun ca aveti sanse reale mai mari axandu-va pe alte detalii si probe.
Buna ziua.
Va deranjez si eu pentru opinii din partea dvs.
Mentionez ca am avocat in cazul de mai jos, dar tare bine mi-ar prinde pentru moral si alte pareri...
Concret, am avut o relatie extraconjugala in urma careia s-a nascut un baietel. Mama lui a decis sa-l lase in maternitate, lucru cu care nu am fost de acord, astfel incat la 3 zile dupa nastere am luat copilul acasa la mine. Mama si-a dat acordul in declaratiile necesare pentru eliberarea certificatului de nastere ca micutul sa aiba domiciliul la mine, plus acordul dat la primarie pentru a primi eu alocatia.
Acum baietelul are un anisor. In tot acest an mama nu s-a interesat absolut deloc de situatia lui. Practic in afara de maternitate nu si-a vazut (si nici nu manifesta) dorinta de a-si vedea copilul.
Am vrut in vara sa mergem cu micutul la mare in strainatate. Nu am reusit sa dau de mama pentru a-mi da acordul de iesire din tara cu copilul (nu raspunde la telefon, nu mai sta la ultima adresa cunoscuta). Motiv pentru care am decis sa deschid proces pentru incredintarea minorului. Primul termen va avea loc in curand, avand destule emotii, in ciuda asigurarilor avocatului ca voi castiga procesul.
Ca argumente in favoarea mea as spune: nu s-a interesat de copil 1 an si ceva; nu a contribuit in niciun fel la cresterea si educatia lui; nu mai stiu acum, dar cand s-a consumat relatia noastra avea tot felul de job-uri gen agent de vanzari cosmetice, cu castiguri mult sub salariul meu; nu are o locuinta proprietate personala.
Va rog sa-mi spuneti care credeti ca ar fi sansele ei de a castiga procesul (daca se prezinta, eu sper sa nu vina...).
Multumesc
Intre zero si 100% sun sansele?
Imi pare rau, insa spre deosebire de dv., eu consider ca este o greseala ca sa cereti lamuriri in cazul in care aveti deja angajat un avocat.
A doua sau a zecea opinie si in domeniul juridic asa ca in multe altele este necesara atunci cant justitiabilul (dv.) nu a ales inca un avocat, o solutie juridica sau cand nu are incredere indeajuns in avocatul ales.
Sa fii convins ca el e bun sa te reprezinte dar sa intrebi si altii cred ca poate duce la o bulversare; mai ales pe un forum, caci aici noi "concuram" cu un coleg care are date mai multe decat noi si care nu isi poate exprima si argumenta solutia adoptata in contradictoriu cu noi.
Este posibil chiar sa va cream impresia ca stim mai bine cand, de fapt, avocatul dv. este clar mai documentat (ca noi nu avem toate amanuntele).
Strict la problema, cred ca sunt sanse reale si mari sa primiti copilul in incredintare. In primul rand, stabilitatea copilului e importanta (de aceea instantele nu schimba usor domiciliul copilulu, e important sa nu-l tot plimbe pe drumuri o data la doi ani, schimbandu-i casa de la un parinte la altul).
Important e sa aiba conditii decente, sa dovediti venituri pentru itretinerea lui si sa nu interziceti celuilalt parinte relatii cu minorul.
Este dificil sa obtii o incredintare dupa ce ti-ai dat un acord ca acel copil sa stea la celalalt parinte. Fie el acord scris, fie de fapt, nu are vreo importanta.
Va doresc un copil fericit si sa-i povestiti si despre mama lui din cand in cand!
Va multumesc pentru raspuns.
Inteleg si respect punctul dvs. de vedere, intr-adevar, etic nu este corect din partea mea. Imi cer scuze.
Doar ca sentimental as fi distrus daca as pierde acest proces, de aceea incerc sa aflu cat mai multe opinii avizate. Cu alte cuvinte, am nevoie sa mi se spuna "vei castiga" din cat mai multe parti...
Oricum m-ati incurajat, motiv pentru care va multumesc din nou !
Incredintare minor
john25
Buna ziua,
am urmatoarea intrebare:
In cazul divortului intentat de sotia mea cum pot obtine tutela copilului minor(4 ani) ,precizez ca acum stam impreuna cu ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
icantemir, utilizator
mamade2pici 
dan_viorica