Incredintare minor catre tata

Ati ajuns pana in recurs cu procesul sau nu s-a declarat nici macar apel?
Varsta minorului conteaza enorm, dar sunt instante pentru care nu cred ca ar conta ceva.
Sunt curios sa vad o hotarare pronuntata in apel in care din cate am analizat eu s-au ignorat la modul clar probele si s-a dat minora mamei desi aceasta nu doreste sub nicio forma acest lucru.
Adica instanta a pronuntat din cate am vazut ( ma refer la probe) o hotarare prin care se incalca situatia de fapt evidenta, o hotarare care nu se va putea executa...
Sunt curios pentru ca sper sa intru in recurs ( in apel nu am avut ocazia) si sa ,,sparg" odata aceasta problema a inechitatii in ipoteza in care mama este prezenta la judecata.
Pentru ca, daca mama nu este prezenta la judecata pierde cu brio procesul in conditiile in care tatal a fost un bun tata ( ca sa spun asa) sau un parinte cat de cat rezonabil.
Chestia cu bunica paterna m-a ajutat si pe mine candva cand instanta nu vroia sa il incredinteze minorul tatalui.Exista o anumita ostilitate vadita.Apoi, cand a aflat de bunica paterna s-a linistit.Tatal era rrom.

avocat Claudiu Lascoschi

Eu iti urez mult noroc si sper din tot sufletul sa castigi dar sa sti ca va fi foarte greu . Sotul meu sa judecat cu fosta sotei 5 ani pana a reusit sa ia fetele in custodia lui (aveau 2 fete inpreuna) iar la ora actuala au inceput iar procesul de reincredintare cu toate ca el are sentinta definitiva si irevocabila doamna poate sa-l dea in judecata de cate ori are chef. Ea nu are servici ,nu are casa(sta cu parinti ei si cu concubinu )iar avocata noastra spune ca cu toate astea ar putea sa le castige (daca fetele spun ca vor la ea ) nu se mai tine cont ca sta cum sta ca nu are cu ce sa le intretina ca de 3 ani nu a dat pensie . Iti urez mult noroc si angajeazati un avocat bun si consultate cu el la orice sa te invete cam ce ar trebui sa faci . MULT NOROC

a ramas def la prima instanță

Daca va facea apel nu se stia ce iese.
Eu consider aceste procese precum filmele de goaza.
Aproape intotdeauna mai apare o parte a doua.In filmele de groza cand crezi ca s-a terminat...de fapt nu s-a terminat...
O mare problema este ca tatii nu rezista in procese la nesfarsit si atunci cand se relaxeaza crezand ca nu mai sunt probleme tocmai ii loveste... problema...hotararea instantei...

avocat Claudiu Lascoschi

Sunt tatal unui baietel care are acum 5 ani, nascut cu malformatie cerebrala. Din aceasta cauza, pana in momentul de fata este diagnosticat cu multiple handicapuri neurologice, printre care si epilepsie. Copilul face numeroase crize de epilepsie, unele mai grave (adica dureaza mai mult), altele mai putin grave, dar mama copilului (fosta mea sotie) nu le observa sau nu vrea sa le observe, deoarece ea refuza insasi diagnosticul acesta al copilului. Datorita acestor neglijente si refuzuri, copilul a trecut deja prin 2 crize generalizate aproape mortale de epilepsie, pentru ca a fost tratat cu medicamente total contraindicate in epilepsie, fara ca eu sa stiu de aceste medicamente. A fost internat de urgenta in spital de catre SMURD, dar mama copilului a aflat si l-a externat imediat, contrar avizului medicilor de la Clinica de Neurologie Pediatrica din Spitalul Obregia, singurul loc unde i se putea acorda asistenta medicala. Cu ocazia aceasta i s-a oprit orice tratament antiepileptic instituit in spital.
DGASPC, la sesizarile mele, au reusit sa o forteze pe fosta mea sotie de-abia dupa 3 luni sa duca copilul inapoi macar sa i se faca un consult medical, deoarece recomandarea medicala de internare a copilului o refuza.
De-abia asa am reusit sa se inceapa un tratament antiepileptic pentru copil, acum fix un an, cu sprijinul DGASPC. Dar acest tratament este inadecvat deoarece, pe langa faptul ca crizele epileptice sunt in continuare frecvente, au aparut si efecte adverse ale medicamentului antiepileptic, in sensul ca baietelul are acum 42 kg, fata de iulie 2009 cand avea 23 kg.
Medicul pediatru al copilului este informat de mine fata de problemele care au aparut la copil, iar medicul specialist neurolog care prescrie reteta nu a mai vazut copilul in ultimele 7 luni, fiind informat in permanenta de catre mama copilului ca totul este in regula, cand in realitate nu este.
In momentul cand medicii neurologi ii recomanda internarea copilului, ea schimba medicul si se duce la altul, fara ca sa aduca si documentele medicale anterioare ale copilului. In felul acesta a obtinut de la alt medic un certificat medical total eronat din care rezulta ca de fapt copilul nu are epilepsie, drept urmare tratamentul este inutil.
Procesul de reincredintare a inceput in ianuarie 2009 si ultimul termen a fost pe 1 februarie 2010. La acest termen judecatoarea a respins cererea de expertiza medicala a minorului, prin care doream sa demonstrez ca diagnosticul copilului este real, dar si starea de sanatate a copilului s-a degradat vizibil, in sensul ca exista multe efecte adverse ale unui tratament neurmarit medical, unele fiind mortale pentru copil mic cu handicapuri multiple.
Mi se pare destul de clar ca probele importante au fost respinse si drept urmare, prin sentinta se va decide si diagnosticul copilului, contrar documentelor medicale si a celorlalte inscrisuri depuse de mine. Deci reincredintarea nu se va da, indiferent cat de crunta este realitatea. Consider ca se aplica un fel de politica strutului, in situatia in care probele edificatoare nu se admit.

Am citit pe acest forum ca trebuie sa gasesc un avocat dedicat, care sa se implice cu adevarat in proces. In aceasta speta trebuie mai mult decat atat, deoarece starea medicala a baietelului meu este deja foarte grava.

Ma pregatesc de apel. Va rog sa ma ajutati sa castig acest proces. Baietelul meu nu are nici o vina ca exista atata superficialitate in sistemul judiciar romanesc, dar plateste din greu pentru asta!!

PS: Inceputul acestei istorii triste este aici. Ceea ce credeam atunci, din pacate s-au adeverit: www.avocatnet.ro/content/for...