S-a spart conducta de apă rece în aval de branșamentul blocului, iar pierderile de apă + reparația sunt în valoare de 4600 de lei. Cum se face repartizarea costurilor?

‘myozotis’
referitor la achitarea facturii ptr. reparatii treaba este foarte simpla. Acei 600 lei se vor impartii la toti proprietarii in functie de cota-parte indiviza a fiecarui proprietar din cele 24 apartamente. Subiect inchis.
Dar dvs. ati spus ca avaria a persistat de duminica seara pana luni dimineata. Deci, zicem noi ca ar fi vorba de maxim 12 ore de avarie.
Legat de acei 800 mc de apa pierduta in 12 ore de avarie ..... mi se pare ceva imposibil. Trebuie sa admitem ca teava aceea nu a fost pur si simplu retezata. A avut probabil o fisura mai serioasa. Altfel s-ar fi intrerupt alimentarea cu apa definitiv. Dvs. spuneti ca doar a scazut presiunea considerabil. Asta intareste afirmatia mea. Prin urmare nu vad cum s-ar fi putut pierde 800 mc de apa. Spuneti ca s-a facut un calcul mediu in functie de consumul mediu pe cele 24 apartamente. Pai care este acest consum mediu? Din practica va spun ca acele 24 apartamente nu pot inregistra un consum mai mare de 200 mc, max. 250 mc de apa intr-o luna. Atunci cum s-a calculat de s-a ajuns la acei 800 mc in max. 12 ore??
Mai de graba cred ca este vorba de 80 mc de apa. Poate ati vazut undeva scris 80.0 mc / 400.0 lei si ati interpretat dvs. sau altcineva ca fiind vorba de 800 mc. / 4000 lei.
Poate ar trebui sa mai verificati.
Eu am verificat si am facut o medie pe facturile de apa de la apartamentul meu pe ultimele 12 luni. Rezultatul este clar. Am un consum mediu de 0,36 mc / zi. Asta pentru 3 persoame.
Daca chiar s-au pierdut 800 mc de apa in 12 ore ma astept ca in scurt timp sa apara acolo un crater ca urmare a surparii terenului. Sau ar fi iesit apa la suprafata de v-ati fi plimbat cu barca.
Eu zic sa mai calculati si dvs.

Mai aproape de varsare are sensul de mai aproape de consumator (acolo se "varsa" apa),
"In aval" si "in amonte" fac referire la dupa si inainte de un punct de referinta in sensul curgerii.
Din moment ce punctul de bransament (contorul) e acela, atunci in aval de el se afla instalatiile utilizatorului de apa.

Problema nu e cine plateste, ci cum plateste si aici dau dreptate utilizatorului @amotida.

Din punctul meu de vedere (si numai al meu), nefiind o cheltuiala curenta comuna, apa "pierduta" trebuie impartita echitabil intre proprietari, adica pe apartament, indiferent de suprafata si numar de persoane.

@latka, din descrierea situatiei de catre @myozotis eu am inteles prin "aval" conducta pana in bransament, ca doar nu circula apa dinspre proprietari spre furnizorul de apa!

Si ce rost avea sa faca calcule savante cu pierderea, prin comparatie cu luna precedenta, in conditiile in care apa a trecut prin contorul de bransament, cunoasteau consumurile declarate de toti proprietarii in luna respectiva, asa ca ex. : 100 mc indicati de contorul de bransament minus 70 mc declarati de proprietari egal 30 mc pierderi!
Pierderi pe care le repartizezi pe cota parte indiviza deoarece pierderea s-a produs pe coloana comuna. Asta daca spartura s-a produs "dupa" contorul de bransament.
Daca s-a produs "inainte" de contor, este problema furnizorului de apa.

Poate descrierea prea poetica m-a facut sa nu inteleg unde s-a spart conducta aia, inainte de bransament sau dupa bransament!
Atunci pricepeam mai simplu, poate revine @myozotis cu precizari unde s-a produs cu exactitate spartura, inainte sau dupa contor, fara artificii literare.

Exprimarea prin aval si amonte este valabila pentru un curs de rau si nu pentru o conducta, in cazul raului apa vine de "sus" si o ia spre jos, in cazul apei de la furnizorul de apa, apa vine de "jos" si se duce in sus (pe verticala si orizontala, ca sa ne exprimam "tehnic").
Dpmdv, "avalul" este spre furnizorul de apa iar amontele spre proprietari.
De aici, ambiguitatea, aval/amonte!! :)
Poate nu am priceput eu cum e cu circuitul apei in condominiu, recunoasc ca mai lipseam uneori de la orele de romana>

La mine vine sigur din amonte, pentru ca furnizorul are statia de stocare si tratare la un nivel mai inalt decit locuinta mea :-). Si la el e la fel , apa vine dintr-un lac de acumulare situat la o cota superioara :)). Dar sa nu ne incurcam in figuri de stil, problema spinoasa e cum o imparti.

Este ea o cheltuiala comuna (in sensul investitional legat de partile comune) ? Daca ea a trecut prin contorul de bransament, dar n-a trecut si prin contorii individuali, e de referinta consumul "standardizat" lunar al fiecarui apartament in parte ? Apa (acum pierduta) este un bun consumat individual si repartizat ca atare. Dar acum a mai trecut ea repartizat ? Nu. Deci o utilitate neutilizata practic in comun, se pierde . Ea trece printr-o parte comuna, a carei reparatie se repartizeaza clasic. Dar, pentru ca apa nu e bun comun, eu cred ca just ar fi sa se imparta in mod egal. E un caz atipic fata de reparatiile clasice. Electricitatea e bun comun ? Gazul e bun comun ?

gigiz a scris:

Daca chiar s-au pierdut 800 mc de apa in 12 ore ma astept ca in scurt timp sa apara acolo un crater ca urmare a surparii terenului. Sau ar fi iesit apa la suprafata de v-ati fi plimbat cu barca.
Eu zic sa mai calculati si dvs.

Nu se face crater apa se infiltreaza cit poate de mult, de-a lungul conductei , in straturile din jur, etc. Am vazut un astfel de fenomen chiar sub geamul de la locuinta. Nu era nici un crater.. Iar la calcule, sa zicem ca presiunea in conducta era de 3 bari (ca sa iasa calculul rotund), iar gaura avea o sectiune echivalenta unei conducte de 1 tol. Q= 2 X K =2 X 10 = 20 mc/h. Daca gaura era de 2 toli diametru, atunci debitul este 2 X 35 = 70 mc/h. Deci e posibil sa fi fost putin sub 2 toli. K este un coeficient de curgere, luat de la calculul unor ventile , folosind o formula de calcul pentru dimensionarea acelor ventile, dar in sens invers, pentru aflarea debitului.