ionutied a scris:
Nu sunt jurist,sunt doar tata,Sunteti sigura ca e tata si iubeste copilul ? E aberant ce spune,daca asta e real.
Si eu sunt tata si, din fericire la divort s-a stabilit domiciliul minorului la mine chiar daca stateam in chirie si la 200 km de casa. Stiu, e un caz special, mai ales ca minorul (devenit "major" intre timp) a ales sa locuiasca cu mine avand 14 ani in momentul divortului.
Consider ca un parinte ar trebui sa puna mai presus de toate binele copilului indiferent de ce "drepturi" ii confera legea _ in cazul de fata o hotarare judecatoreasca.
In unele familii, un parinte este mai autoritar si, implicit, un pic mai putin iubit de copil. Acesta a fost si cazul meu, eu fiind cel care impunea anumite restrictii, care tinea cont de dezvoltarea sanatoasa a minorului. In situatia in care am ajuns la divort si copilul a trebuit sa aleaga, spre surprinderea tuturor, acesta a ales sa locuiasca cu mine desi eu eram "Gigi durul".
Intrebat fiind in Instanta, acesta a raspuns ca alaturi de mine se simte
in siguranta.
Se prea poate ca si in cazul dvs, in procesul deschis de "domnul" sa fie audiata si copila, iar acesta sa aiba surpriza sa constate ca toate demersurile lui au fost in zadar.
Ce sfat va pot da eu in calitate de tata trecut prin aceleasi mizerii ca si dvs,
Desperados e sa aveti un job stabil, la o adica sa puteti demonstra ca puteti creste copila, si sa nu lasati garda jos indiferent de mizeriile pe care vi le face.
In timp, veti constata ca si mine ca a meritat tot efortul! Copilul meu a intrat la facultate cu bursa, are medii foarte bune si a ramas alaturi de mine indiferent de greutatile prin care am trecut.
Pentru ca tot vorbea cineva de "venin" se pare ca cel care se va ineca in cazul dvs., e fostul sot!
Odata ce foloseste argumente de genul "e dreptul meu" e clar ce om este.
Unii dintre noi, uita ca in relatia cu copiii nostri avem mai multe obligatii si mai putine "drepturi" mai ales cele conferite de lege. Nu poti obliga un copil sa vina in vizita la tine pentru ca asa a zis un judecator. Lasa-l pe el sa inteleaga ca ambii parinti ii vor binele!
Si trebuie sa faci in asa fel incat chiar sa-i fie bine indiferent ce inseamna asta pentru tine, la cate trebuie sa renunti...
Cand folosesti argumentul "lege" in relatia cu copilul e clar ca nu esti cu adevarat parinte, ca nu-ti iubesti copilul.
Judecatorul stabileste strict juridic programul de vizita, pentru niste oameni normali nu pentru unii care se razboiesc folosindu-se de aceeasi arma: copilul.
Inarmati-va cu rabdare si veti trece cu bine peste tot!
Multa bafta!