pensie de intreþinere

Bunny, chiar ca ar trebui sa stati de vorba cu cineva.

Normal ca veti ajunge sa va certati, daca nici unul nu cunoaste cum stau lucrurile de fapt, dar fiecare e dispus s-o tina lunga exprimandu-si parerea lui ... pe-alaturea cu drumul.

Indiferent cat de crizate ar fi rudele cu pricina, nu au cum sa oblige o persoana sa recunoasca un copil.

Recunoasterea unui copil e un act personal. Pe acesta il poate face impricinatul fara sa ceara parerea nimanui, nici macar a dvs. (e dea ajuns sa dea o declaratie autentica, fara sa va intrebe daca va place sau nu) sau poate sa nu o faca (fara teama ca ar putea fi "impuscat" de cel care gandeste altfel decat el - apropos de rudele crizate).

Daca tatal nu isi recunoaste copilul, mama (mama, nu vecinul de peste gard, nu ruda nu-stiu-care) poate cere instantei sa STABILEASCA paternitatea copilului (instanta nu-l obliga nici ea pe tata sa recunoasca, ci poate sa stabileasca paternitatea chiar impotriva vointei lui, daca paternitatea rezulta din probele administrate).

Daca se stabileste paternitatea copilului (fie prin vointa tatalui, fie prin hotararea judecatoresca de stabilire a paternitatii) tatal copilului are drepturi si obligatii EGALE cu mama.

A! In cazul in care cei doi nu locuiesc impreuna (si aici nu poate sa va oblige nimeni ni la stat nici la nestat impreuna) si nu se inteleg asupra modului de exercitare a drepturilor si indatoririlor parintesti, instanta poate sa decida caruia dintre cei doi parinti sa-i fie incredintat minorul, iar celalalt parinte, caruia nu ia fost incredintat minorul sa aibe legaturi personale cu copilul si sa plateasca o pensie. (intocmai ca si in cazul parintilor divortati)

Poate reusiti sa luati niste decizii intelepte, avand in centrul lor copilul... si nu vanitatile vreunia dintre dvs. (cel care se "pricepe" mai bine sa inceapa de la el si sa termine ... de unde a plecat) avand ca victima colaterala ...copilul.

Bunny,
Daca nu vreti un nume, la rubrica „tata” in certificatul de nastere al copilului... Nu credeti ca poate fi neplacut pt copil, mai tarziu, cand va fi la scoala... Copiii, in general, sunt rautaciosi... Chiar si adultii. Nimeni nu are dreptul sa va judece alegerile, dar oamenii comenteaza si copilul este acela care sufera, pt ca nu intelege ce ati urmarit dv. Cat despre certuri... acestea pot interveni oricand, atunci cand oamenii au pareri deosebite si nu reusesc sa aleaga o varianta convenabila pt fiecare in parte.
El poate recunoaste copilul, dv puteti refuza plata pensiei alimentare – daca aveti venit suficient de mare pt a nu-i lipsi copilului nimic; el are dreptul sa isi vada copilul, sa se comporte ca un tata... Daca nu figureaza cu „rol” de tata n-are de ce sa plateasca pensie alimentara, eventual va ajuta cu bani sa cresteti copilul – daca vrea! In plus, e benefic pt copil sa creasca langa parinti care se inteleg si se... iubesc. Fara suparare, iubire nu inseamna numai „fluturasi in stomac”. O casatorie reusita, armonioasa, este dovada clara ca doi oameni se iubesc. Succes, sa luati hotararea cea mai buna, in interesul copilului, de exemplu!

Doamna Bunny, eu inteleg o relatie la fel cu dv.: indiferent de ce scrie in acte, doi oameni au o relatie de iubire sau nu. Nu conteaza un act de casatorie care sa ateste ca cei doi se iubesc, de acord.
Ceea ce nu am inteles eu de la scopul urmarit de dv. este daca vreti ca acel copil care va veni pe lume sa aiba o relatie cu tatal lui, indiferent daca este inscris ori ba pe actul de nastere...
De aceea spuneam ca nu inteleg scopul, ca nu vad ce doriti: sa va cresteti copilul singura, el sa nu aiba nicio legatura, sa uitati unul de altul sau sa continuati sa aveti o relatie toti trei sau sa incetati relatia dv. cu el dar el sa o pastreze cu cel mic...
Asta e scopul neclar pentru mine...
Caci faptul ca nu il vreti trecut pe actul de nastere nu-mi da de inteles ca nu il vreti deloc in postura de tata al copilului dv... si atunci, am ajuns de unde am plecat: care e scopul, ce doriti?

Daca dv. nu introduceti actiune in termenul legal, nu e timpul pierdut. Copilul, singur (cand e mai mare) sau prin dv. ca reprezentant (cand inca e mai mic) poate totusi introduce actiunea de stabilire a paternitatii.
Nu e timpul pierdut.
Dar, asa cum spunea colegul trope_doi mai sus, din experienta noastra, in foarte multe cazuri de dreptul familiei, mai devreme sau mai tarziu, apar conflicte. Si sansele sunt cu atat mai mari cu cat situatiile nu sunt rezolvate... definitiv si irevocabil. Adica atata timp cat una dintre parti stie ca mai poate face ceva ca sa: hartuiasca cealalta parte, sa ia copilul (caci crede sau se convinge ca i-ar fi mai bine cu el/ea), ca e suparat ca n-au ramas impreuna desi el/ ea a sperat... si tot asa...

Cum spuneam, sunt zeci de posibilitati... Chiar si ca rudele sa va ia copilul, chiar sa incerce sa faca ceva...
Cazurile sunt exceptionale, dar exista. De exemplu: sunteti bolnava, inconstienta o perioada lunga de timp sau cu o boala care va afecteaza puterea de decizie. Copilul poate fi incredintat unei rude, sau poate avea un tutore, dupa caz (daca mai traiti sau nu). :(
Stiu ca exemplele sunt extreme, dar daca e sa vorbim de sanse, ele exista oricand...
Va ganditi: daca mi se intampla ceva, unde va sta copilul, cu cine? Cu vreo ruda ciudata de-ale mele sau cu tatal lui? Daca izbucneste un conflict in situatia asta cu tatal si rude?... si tot asa...

Situatia e complexa si sunt multe aspecte de lamurit...
In toate cazurile, nu doresc niciunui copil sa traiasca fara o relatie normala cu ambii parinti, indiferent ca acestia sunt impreuna sau despartiti. Traumele sunt incalculabile.

moni82:
Nu sunt pers cea mai in masura sa va ofer sfaturi, dar, din ce-am mai citit pe Forum – ar tb sa cititi topicurile cu acest subiect – va pot da „idei”.
Sotul ar trebui sa ceara in instanta micsorarea sumei pt pensia de intretinere, aratand ca mai are un al doilea copil, in a doua casatorie, si chiar aratand, daca poate dovedi, ca fosta sotie are acum venituri mai mari...
Cat despre faptul ca celalalt copil al sotului nu mai vine in vizita nu e neaparat sa fie din cauza mamei care ii interzice... La 14 ani poate ca are preocupari pe care nu vrea sa le „neglijeze” pt vizita la tata si la a doua sotie a acestuia... La 14 ani nu prea mai poate fi obligat sa respecte „orarul de vizita” hotarat de instanta. Daca se vede obligat sa faca ceva impotriva vointei sale (vizite nedorite) poate sa-si manifeste personalitatea intr-un mod care sa nu fie pe placul celor care l-au obligat – si atunci va fi mai rau. La tel zice ca vine numai pt a „scapa” de insistente... E o posibilitate. Poate merge tatal sa-si vada copilul, dupa ce vorbeste in prealabil cu mama acestuia, sau il poate cauta la scoala, la sf programului...
Poate exista si varianta ca tatal (sotul dv) sa fie satul de procese si de aceea sa nu inceapa o actiune... Daca cere micsorare, e putin probabil ca instanta sa acorde o marire – mai ales ca acum are doi minori in intretinere directa. In cel mai rau caz, ramane aceeasi suma...

A zis bine Troupe _ doi mai sus.
Mai putin pe aspectul micsorarii pensiei de intretinere.
Daca tatal are doi minori in intretinere si depune dovezi in acest sens se va acorda micsorarea pensiei de intretinere.
Asa prevede legea.Nu este loc de interpretare juridica.

avocat Claudiu Lascoschi