Chiar și așa, specialiștii atrag atenția că sistemul încă are unele lipsuri, care se pot dovedi problematice în contextul în care autoritățile pot de-acum să aplice sancțiuni contravenționale. O primă problemă este că, (1) în anumite situații, este neclar cine are obligația de raportare.
„În primul rând, este vorba de lipsa unor reglementări specifice pentru livrări la distanță în relația B2C. În acest moment, Fiscul stabilește obligația de raportare pentru astfel de tranzacții doar în funcție de valoare și/sau de greutate (kg/colet). Pentru o comandă online, realizată de un consumator, de peste 10.000 de lei, spre exemplu, există obligația de raportare, dar nu este clar cine este obligat să o raporteze. (...) În plus, în situațiile de tranzit cu opriri multiple pe teritoriul României, nu este clar cine trebuie să declare transportul (în special transferul mărfii între depozite pe teritoriul României)”, a subliniat, la solicitarea avocatnet.ro, Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale la Deloitte România.
Mai departe, problematică mai este și (2) modificarea documentației tehnice, este de părere specialista: „O altă dificultate este legată de modificarea frecventă a documentației tehnice, motiv pentru care mesajul transmis către contribuabilii vizați este neclar. Din punct de vedere tehnic, în acest moment există două scheme XML (XML1 și XML2), care reflectă cele mai recente modificări. În prezent, încă se folosește schema veche (XML1) pentru raportare și nu există o predictibilitate clară cu privire la data până la care poate fi folosită schema veche, cât vor funcționa în paralel etc.”
În fine, (3) forma actuală a legislației necesită noi clarificări din partea autorităților, dincolo de clarificările deja introduse pe finalul anului 2022. Mai precis, clarificări ar fi necesare în privința masei brute a produselor riscante transportate rutier și în privința retururilor.
„Mai sunt necesare anumite clarificări: cu privire la masa brută (dacă se iau în calcul doar ambalajele primare sau și cele secundare) și cu privire la retururi - bunurile nerecepționate se întorc la expeditor pe același UIT (numărul unic de identificare), dar nu este clar dacă regula este valabilă și în cazul în care se returnează către o altă locație”, a spus Raluca Bâldea.
În acest context, specialista de la Deloitte arată că se simte nevoia mai multor îmbunătățiri pentru raportările în e-Transport, după cum urmează:
- mai este nevoie de îmbunătățiri în privința transparenței decizionale (să sporească gradul de previzibilitate, modificările legislative să conțină termene mai clare de implementare), pentru a preveni problemele tehnice menționate anterior;
- ar fi util un ghid privind obligația de raportare sau un set de instrucțiuni detaliate, pentru a ușura procesul de raportare din perspectiva contribuabililor;
- o altă îmbunătățire necesară constă în posibilitatea de a completa în mod centralizat mai multe transporturi în aplicația e-Transport. Acum, aplicația permite introducerea unui singur transport o dată;
- în plus, ar fi de ajutor dacă s-ar permite transmiterea codului QR prin API (interfața de programare a aplicației). Acum, codul trebuie descărcat manual din Spațiul Privat Virtual pentru fiecare transport și acesta este un proces foarte dificil din punct de vedere tehnic.
Acum câteva săptămâni, șeful Fiscului recunoștea că încă n-au început controale „foarte ferme”, dar sublinia că nici nu va dura mult până ce autoritățile vor demara verificări ample privind transporturile rutiere de produse riscante. Totodată, acesta era de părere că e-Transport funcționează „binișor”.
„e-Transport a devenit și el, cumva, operațional, începând cu 1 ianuarie. S-a lucrat foarte mult. (...) Eu cred că funcționează binișor. Nu avem niciun semnal foarte accentuat că este vreo problemă. Recunosc, nici nu am început niște controale foarte ferme pe teren. Urmărim, vedem, crește foarte mult numărul celor care-și iau acest cod unic de transport. (...) Dar vom ajunge -- și nu foarte departe -- să începem niște acțiuni și amenzile sunt mari (...). Sunt domenii cu risc foarte mare de evaziune și mulți agenți economici nu înțeleg că trebuie să se conformeze la declarare și la plată și acolo vom acționa cu foarte multă fermitate”, a punctat Lucian Heiuș, Președintele Fiscului.
Lista produselor riscante ce se declară în e-Transport cuprinde legume, plante, fructe, băuturi alcoolice, anumite materiale de construcții, îmbrăcăminte și încălțăminte, printre altele. Vizate de raportare sunt vehiculele rutiere care au o masă maximă tehnic admisibilă de cel puțin 2,5 tone, dacă sunt încărcate cu bunuri riscante cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau de o valoare totală mai mare de 10.000 de lei.
Comentarii articol (0)