Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat azi în privința accesării de către poliție a datelor personale stocate pe telefoanele mobile, inclusiv dacă e vorba doar de tentative de accesare. Decizia de azi subliniază că poliția poate accesa aceste date nu numai în scopul combaterii criminalității grave, ci și pentru alte tipuri de infracțiuni, dar cu respectarea unor condiții stricte minimale: o autorizare prealabilă dată de o instanță, dar și informarea celui vizat, imediat ce acest lucru e posibil fără a pune în pericol desfășurarea investigațiilor. Curtea a reamintit faptul că accesarea datelor stocate pe telefoanele mobile poate constitui o atingere gravă, chiar deosebit de gravă, adusă drepturilor fundamentale ale persoanei vizate. Citește articolul
Deoarece, pe la începutul anului, în spațiul public se tot vehicula ideea că Ministerul Sănătății încearcă să elimine, printr-o propunere apărută atunci, investigațiile necesare monitorizării pacienților diagnosticați cu boli grave, inclusiv cancer, instituția a făcut precizarea că schimbările anunțate în iarnă nu vizau eliminarea investigațiilor de monitorizare pentru toate tipurile de boli, ci doar în cazul îmbolnăvirii cu COVID-19, care nu mai are aceleași urmări ca acum câțiva ani. Acest lucru este confirmat într-o ordonanță apărută în această săptămână. Citește articolul
Potrivit legislației apărute acum aproape 20 de ani, activitățile de investigare pot fi desfășurate, în mod legal, de către un detectiv particular, ce-și poate desfășura activitatea doar dacă deține un atestat profesional în acest sens. Printr-o lege apărută în decembrie 2023, s-a stabilit modificarea legislației privind profesia de detectiv particular, majoritatea schimbărilor urmărind facilitarea soluționării anumitor proceduri și clarificarea unor aspecte ce duceau la o practică neunitară în domeniul obținerii atestatului de detectiv particular. Printr-o hotărâre publicată azi în Monitorul Oficial, normele legislației din domeniu s-au modificat, astfel încât să reflecte schimbările apărute în iarnă la lege și să permită aplicarea noilor reguli. Citește articolul
Pentru că, în momentul de față, accesul bolnavilor, prin programul național dedicat, la investigaţia PET-CT, un tip de tomografie utilizat, cu predilecție, în oncologie, este dificil și de durată, s-a stabilit, printr-o hotărâre oficializată azi, ca, de luna viitoare, să se simplifice procedurile, astfel încât accesul bolnavilor la acest tip de investigație să fie mai facil și rapid. Citește articolul
Cei ce au boli oncologice, diabet, boli cardiovasculare și altele, dar și cei ce au fost bolnavi de COVID-19 au, de puțină vreme, întâietate atunci când trebuie să facă investigații medicale, potrivit unei hotărâri ce a apărut acum câteva zile. Mai exact, aceștia pot face investigațiile medicale în cel mult cinci zile de când le solicită. Acum, printr-un proiect de ordin pus luni în dezbatere de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), apar normele pentru stabilirea priorității la efectuarea analizelor medicale. Citește articolul
Firmele sunt obligate să se supună controalelor și investigațiilor făcute pentru strângere de informații de către încă o autoritate, pe lângă cele cu care erau deja cunoscute (cum ar fi Consiliul Concurenței sau Autoritatea română pentru protecția datelor, de exemplu). E vorba de Autoritatea pentru digitalizarea României, care poate investiga o firmă, putând verifica orice document sau solicita orice informație legată de respectarea dreptului protecției consumatorului, atunci când o posibilă încălcare cu interes pentru Uniunea Europeană (UE) ar fi avut loc. Citește articolul
Firmele care refuză să coopereze cu Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) riscă sancțiuni mai ridicate decât dacă ar fi cooperat. Având în vedere că discutăm și de amenzi de până la 3.000 de lei, pe zi de întârziere (dacă o firmă investigată refuză furnizarea unor documente cerute de autoriate, de exemplu), este important pentru companii să înțeleagă cum pot să se conformeze solicitărilor ANSPDCP. Citește articolul
Firmele care refuză să coopereze cu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), fie în vederea desfășurării unei investigații, fie în vederea publicării unor măsuri corective, riscă amenzi de până la 3.000 de lei. Mai mult, aceste amenzi se acordă pe zile de întârziere, astfel încât suma totală plătită poate ajunge la o valoare mult mai mare. Citește articolul
Amenințările de fraudă reprezintă un real pericol pentru companii, fie ele mai mici sau mai mari. Iar atunci când auditul intern este depășit de situație, firma poate apela la cunoștințele unei persoane ale cărei responsabilități principale sunt detectarea și investigarea fraudei. Orice investigație însă trebuie să respecte anumite condiții, astfel încât să se desfășoare într-un cadru legal. Citește articolul
Fenomenul de criminalitate este întâlnit la nivel global în domeniul economic și de afaceri, iar frauda fiscală, prin care înțelegem un fapt ilicit, chiar de natură penală, este omniprezentă, așa cum a explicat recent un specialist al PwC România cu vastă experiență în prevenirea și combaterea fraudei. Mai mult, investigatorul a arătat și care sunt zonele geografice în care predomină frauda, de unde vine aceasta și care este tipologia fraudatorului. Citește articolul