avocatnet.ro 
Aşa cum este prevăzut şi în actul normativ, angajatorul şi salariatul au opţiunea, nu şi obligaţia, de a folosi oricare dintre semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, cu marca temporală. Semnătura electronică va putea fi folosită şi pentru semnarea documentelor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
„Părțile pot opta să utilizeze la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract, după caz, semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului”, se menţionează în OUG 36/2021, care se aplică deja de aseară.
De asemenea, angajatorul nu va putea să oblige un salariat sau un candidat să folosească semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată însoţită de marca temporală pentru semnarea actelor de muncă.
Totuşi, actul normativ mai prevede că şi angajatorul şi salariatul vor trebui să folosească același tip de semnătură (fie semnătura de mână, fie cea electronică avansată, fie cea electronică calificată) la toate documentele încheiate. Deci nu se va putea ca salariatul să semneze de mână şi angajatorul cu una dintre semnăturile electronice, sau invers, ambii vor trebui să semneze în acelaşi mod.
Actul normativ mai prevede că angajatorul poate suporta cheltuielile pentru achiziţionarea semnăturii electronice avansate sau calificate pentru salariat, însă nu va fi obligat să facă acest lucru.
Notă: Ar trebui menţionat că în Parlament a fost înregistrată la finalul lunii martie o propunere legislativă ce conţine, în mare, aceleaşi prevederi ca şi OUG 36/2021, cu un amendament suplimentar: cheltuielile angajatorului pentru achiziţionarea serviciilor de emitere a semnăturii electronice vor fi deductibile fiscal. Propunerea legislativă a fost depusă de Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii în Guvernul Orban, şi cea care a iniţiat proiectul de OUG privind semnătura electronică în decembrie 2020, dar care nu a mai ajuns să fie adoptată. Rămâne de văzut dacă la trecerea în Parlament a OUG 36/2021, aleşii vor introduce acest amendament în legea de aprobare.
Anterior intrării în vigoare a acestei OUG 36/2021, Codul muncii nu permitea ca documentele semnate între angajator și salariat - contractele de muncă și actele adiționale - nu puteau fi semnate electronic nici dacă firma se ocupa să cumpere câte un serviciu de semnătură pentru fiecare dintre angajații săi și îi convingea să o folosească, nici dacă angajatul voia să convingă firma să o folosească în raport cu acesta, în considerarea faptului că, să zicem, firma avea deja cumpărată o semnătură electronică pe care o folosea cu partenerii economici.
Semnătura electronică calificată (cea la care se referă și proiectul de OUG) este, potrivit Regulamentului UE nr. 910/2014, echivalentul semnăturii de mână, fiind recunoscută în toate statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta poate fi emisă numai de furnizori autorizați. În termeni simpli, vine la pachet cu numeroase aspecte de securitate și este destul de greu de utilizat pentru a lua credite în numele titularului, în mod fraudulos, a-l lăsa fără casă, mașină și alte obiecte de valoare, așa cum pretind anumite voci în spațiul public.
Despre semnătura electronică, un instrument care a început de ceva timp să fie tot mai folosit în mediul de afaceri din România, redacția avocatnet.ro a scris mai multe în ultima vreme. Câteva idei utile:
alexandra.iancu
Comentarii articol (2)