UPDATE: Noua lege a salarizării bugetare: Guvernul a stabilit ce principii vor sta la baza acesteia

Ministerele au, de la data aprobării acestui memorandum, termen de o lună de zile pentru a propune soluții referitoare la întocmirea noii legi de salarizare în sistemul public, a declarat joi ministrul muncii, Raluca Turcan. Potrivit acestei declarații, ministrul a menționat că memorandumul amintit "a fost semnat de către toate ministerele și reprezintă, practic, angajamentul pe care ministerele îl iau ca, într-o perioadă de 30 de zile, să prezinte propriile soluții, propria viziune pentru familiile ocupaționale pe care le coordonează, astfel încât să reașezăm sistemul de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice".

Așa cum apare în Programul de Guvernare al Executivului Cîțu pentru 2020-2024, una dintre măsurile ce vor fi luate în această perioadă vizează lansarea „unei ample evaluări a obiectivelor asupra criteriilor care stau la baza salarizării în sistemul public, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ”, ce este stabilit de Legea 153/2017.

"Elaborarea Legii salarizării va dura, nu se face de astăzi pe mâine. Și vom avea discuții cu fiecare familie ocupațională în parte. Vom asculta fiecare parte care are un punct de vedere cu privire la modul în care putem ajunge ca salarizarea în sistemul public să fie una, așa cum am zis, și echitabilă, și sustenabilă, și încurajatoare, pentru a crește calitatea serviciilor publice în România", după cum reiese din declarația ministrului muncii. "România se uită la ce se întâmplă în jurul nostru, la ce eficiență au instituțiile publice în jurul nostru. Ne punem întrebări și căutăm răspunsuri cum putem face ca și angajații din România să fie și stimulați și astfel organizați încât instituțiile să dea o calitate a serviciilor comparabilă cu media Uniunii Europene", a mai adăugat ministrul.

Pentru a putea demara efectiv evaluarea în domeniul salarizării bugetare, Guvernul a dezbătut și a aprobat memorandumul menționat, cu tema Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Concret, potrivit memorandumului, pentru elaborarea noului cadru legislativ privind salarizarea angajaților de la stat vor fi avute în vedere mai multe principii, printre care și:

• reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază și înmulțirea coeficienților cu salariul de bază minim brut în vigoare (2.300 de lei);
• introducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;
• plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual;
• revizuirea sistemului de acordare a sporurilor:
  • sporurile pentru condiții de muncă la care expunerea la condiții de muncă deosebite/ speciale este aceeași, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de până la 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
  • analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante;
• acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte, în mod semnificativ, volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de angajator; dar și
• implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaționale în același timp, în scopul evitării apariției unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare și al înlăturării posibilității contestării unor prevederi în fața instanțelor de judecată.

Așa cum apare în memorandum, “[î]n prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate după data apariției Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (...), ca urmare a modificărilor legislative succesive ale Legii-cadru în vigoare în Parlament, prin care unele categorii de personal au fost favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar”.

În plus, o parte dintre aceste discrepanțe au apărut ca efect al unor hotărâri judecătorești definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislația anterioară intrării în vigoare a Legii 153/2017.

De altfel, de la începutul acestui an, Ministerul Muncii a făcut mai multe evaluări și a anunțat apariția mai multor schimbări în domeniul muncii. Mai exact, în februarie a fost publicat un centralizator al sporurilor întâlnite în sistemul bugetar, iar, la începutul lunii aprilie, a fost anunțată reorganizarea Clasificării Ocupațiilor din România.

Pe fondul adoptării acestui document, Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR) și-a exprimat dezacordul categoric față de memorandumul referitor la legea salarizării personalului plătit din fondurile publice, printr-un comunicat de presă remis astăzi redacției noastre.

"Plafonarea sporurilor la 20% din salariul angajatului (și nu la 30% din fondul de salarii al angajatorului, cum figurează în legea salarizării acum) va reduce veniturile angajaților din spitalele publice cu sume între 20 și 35%. (...) O altă problemă o constituie plata orelor de gardă, care, în zilele de sâmbătă, duminică și în sărbătorile legale, suportă un spor de până la 75-100%, conform legislației în vigoare. Aplicarea acestei prevederi din memorandum va duce la scăderea importantă a tarifului orar pentru orele de gardă în zilele libere", se arată în comunicatul CFSMR.

Luând în considerare că veniturile specialiștilor de la terapie intensivă (ATI), din unitățile primiri-urgențe (UPU), dar și din secțiile de boli infecțioase, pneumoftiziologie, morfopatologie și medicină legală au o componentă importantă legată de sporuri, pierderile personalului medical din aceste departamente și ale tuturor lucrătorilor care asigură continuitatea în spitalele publice (24 de ore din 24, șapte zile din șapte) vor fi substanțiale, spun reprezentanții CFSMR.

Atenție! Adoptarea acestui memorandum nu duce automat la modificarea legislației privind salarizarea bugetarilor, ci, astfel, s-a mai făcut încă un pas înspre conturarea unui proiect de act normativ în acest sens.