Rectificare: În mod eronat, într-o formă anterioară a articolului era precizat că perioada concediului de odihnă are un efect suspensiv a perioadei de preaviz.
Să luăm, ca exemplu, situația unui salariat care și-a depus demisia de la actualul angajator, iar, conform regulilor aplicate demisiei, trebuie să mai stea la muncă încă 20 de zile lucrătoare, dacă are o funcție de execuție, sau 45 de zile lucrătoare, dacă are funcție de conducere. Totuși, în acest interval, apare oportunitatea de a pleca într-un concediu de odihnă și decide să înainteze angajatorului o cerere de concediu pentru zilele pe care le mai are disponibile.
În această situație, există două finalități: (1) angajatorul este de acord cu cererea de concediu, iar salariatul își efectuează dreptul sau (2) nu este de acord cu cererea de odihnă, chiar dacă salariatul mai are zile de concediu disponibile. În cea de-a doua ipoteză, angajatorul are dreptul legal de a refuza cererea de odihnă, mai ales dacă perioada este în afara celor programate pentru luarea concediului de odihnă de către salariați sau perioada nu se potrivește conform regulilor interne pentru concediu (cum ar fi suprapunerea cu un alt coleg care are aceleași responsabilități, iar prin lipsa ambilor s-ar închide un departament sau activitatea firmei ar fi îngreunată). De asemenea, salariatul care a rămas cu zile de odihnă neefectuate va primi la momentul lichidării drepturile bănești aferente zilelor neluate, pe lângă salariul corespunzător perioadei muncite.
Dacă, în schimb, vorbim despre un concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă în care poate intra un salariat pe perioada de preaviz, atunci nu este necesar un acord al angajatorului.
Totuși, în situația medicalului, perioada de preaviz nu se va reduce cu zilele petrecute în medical sau concediu, ci în acele zile perioada de preaviz se va suspenda, urmând ca zilele să înceapă să curgă după revenirea în activitate.
În situația în care salariatul dorește să părăsească compania la o anumită dată, pentru a se angaja în altă parte, de exemplu, după revenirea din concediu medical sau de odihnă, poate înainta angajatorului o cerere de încetare a contractului de muncă cu acordul părților. În urma acestui acord, angajatorul poate renunța la perioada de preaviz sau poate fi de acord cu un preaviz mai mic. Însă, în același timp, angajatorul nu este obligat să dea curs acestei cereri de încetare cu acordul părților, iar perioada de preaviz de 20 sau 45 de zile să rămână valabilă așa cum a fost formulată în cererea de demisie pe care angajatorul nu o poate refuza, fiind obligat chiar să o înregistreze.
Util: Când poate un salariat să demisioneze fără să mai stea în preaviz?
Important de reținut este că obligațiile salariatului, chiar dacă și-a dat demisia sau relația de muncă se termină cu acordul părților, continuă pe toată această perioadă. Asta înseamnă că salariatul trebuie să-și continue activitatea, iar angajatorul trebuie să-l remunereze în mod corespunzător. Dacă angajatul decide să nu mai vină la serviciu, acest lucru poate duce la amânarea efectivă a datei de la care va înceta contractul, deoarece pe perioada absenței contractul de muncă poate fi suspendat, dacă așa este prevăzut în documentele interne ale angajatorului.
În plus, dacă lipsesc de la muncă, salariații pot fi chiar sancționați disciplinar.
Comentarii articol (2)