Noi tipuri de concedii, introduse anul acesta, de care pot beneficia salariații

1. Concediul pentru îngrijirea pacientului bolnav de cancer a devenit accesibil salariaților care îndeplineau condițiile de acordate din primăvara acestui an. Acest tip de concediu se acordă doar celor care au un stagiu de asigurare de șase luni în ultimele 12 luni anterioare acordării și se dă pentru a putea însoți pacientul bolnav de cancer la intervenții chirurgicale și tratamente prescrise de medicul specialist. Durata acestui concediu este de 45 de zile calendaristice pe an pentru un pacient. Cât timp se află în acest concediu, angajații au dreptul la o indemnizație brută lunară de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni și, deși este plătită de angajator, ea va fi recuperată de la stat.

2. Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav a primit o formă specială, respectiv pentru supravegherea și îngrijirea celui în vârstă de până la 18 ani pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării. Acest tip de concediu a apărut la sfârșit de martie, nefiind legat strict de COVID-19, putând fi acordat și pentru alte boli infectocontagioase. Indemnizația aferentă acestui tip de concediu medical este de 100% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Reamintim că indemnizația pentru concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav cu vârsta de șapte ani sau 18 ani pentru copilul cu dizabilități pentru afecțiuni intercurente este de doar 85% din baza de calcul.

Cele două noi tipuri de concedii medicale introduse în acest an nu afectează numărul total de zile de concediu medical pe care le poate primi un angajat, respectiv de 183 de zile calendaristice, deoarece se acordă pe CNP-ul pacienului oncologic sau al copilului - în ambele cazuri fiind vorba de 45 de zile calendaristice, și nici nu afectează numărul de zile de concediu de odihnă pe care le are salariatul. 

4. Absențele pentru urgențele familiale pot fi cerute începând cu finalul lunii octombrie și sunt în număr de zece într-un an calendaristic. Reglementarea acordării acestora se regăsește în Codul muncii, fiind prevăzut faptul că se acordă salariatului, la cerere, ca urmare a unor urgențe familiale cauzate de boală sau de accident, "care fac indispensabilă prezența imediată a salariatului". Condițiile acordării acestora sunt că angajatorul trebuie să fie informat despre urgența familială înainte de lipsa efectivă a salariatului și faptul că zilele se recuperează. Mai mult, pe perioada lipsei angajatorii nu au voie să concedieze salariatul, iar aceste zece zile nu le va afecta numărul de zile de odihnă pe care le au disponibile. 

5. Concediul de îngrijitor, care este diferit de concediul pentru îngrijirea pacientului bolnav de cancer menționat la începutul articolului, nu poate fi cerut încă de salariați, deși a fost introdus în Codul muncii încă din octombrie. Iar recent au fost oficializate și normele pentru acordarea concediului și documentele necesare. 

Acest concediu va fi acordat salariatului care îngrijește ori sprijină o rudă (fiul, fiica, mama, tatăl sau soțul/soția) sau o persoană care stă în aceeași locuință cu el. După ce va cere angajatorului acordarea concediului de îngrijitor, salariatul va trebui să prezinte, în termen de maximum 30 de zile, o serie de documente justificative. După cum reiese normele de aplicare, este vorba despre dovada că persoana pe care o îngrijește îi este rudă sau că locuiește în aceeași locuință cu saalariatul, de documentul medical din care reiese existența problemei medicale grave (care va fi biletul de externare din spital sau adeverința medicală emisă de medicul curant sau de familie). Totuși, acest concediu va fi acordat doar pentru o serie de boli grave care vor fi încadrate în 24 de categorii de afecțiuni, de la cele oncologice, la cele neurologice, digestive, ale sistemului cardiovascular sau de psihiatrie, dar și afecțiuni pediatrice grave.

Cât timp se află în concediul de îngrijitor, salariatul nu va putea fi concediat, iar dacă refuză să îi acorde acest drept -- de când va putea fi posibil --, angajatorul va risca o amendă cuprinsă între 4.000 și 8.000 lei, dacă salariatul nedreptățit se va adresa inspectorilor teritoriali de muncă.