UPDATE: Jurisprudență fiscală: 13 decizii din 2023 care pot fi utile contribuabililor în relația cu autoritățile fiscale

1. Scutirea de TVA la transportul legat de importul bunurilor: Este așteptată schimbarea practicii ANAF. O decizie CJUE aduce clarificări cu privire la documentele necesare în vederea justificării scutirii de TVA pentru serviciile de transport legate de importul de bunuri și, totodată, cu privire la posibilitatea deducerii cheltuielilor profesionale legate de prestarea de servicii, din impozitul plătit către autoritățile fiscale pentru veniturile obținute de către nerezidenți. În urma acestei decizii, n-ar trebui să avem modificări ale legislației fiscale de la noi, însă practica inspectorilor fiscali ar trebui să se schimbe.

2. Stabilirea a două cote diferite de TVA pentru un produs, în funcție de cum se face vânzarea, e în acord cu Directiva de TVA. Directiva europeană de TVA permite statelor membre să aibă cote reduse diferite de TVA pentru alimentele compuse din același ingredient principal, care să se aplice în funcție de cum se face vânzarea acestora, însă numai în anumite condiții, a hotărât CJUE. În speță era vorba despre o băutură lactată care era taxată cu 5% dacă era vândută la magazin și cu 8% dacă era vândută la cafenea.

3. Contribuabilii nu sunt obligați să restituie statului TVA dedusă la achiziție pentru bunurile distruse voluntar. Potrivit CJUE, contribuabilii care-și distrug voluntar bunurile, din motive ce țin de derularea afacerii, nu trebuie să restituie TVA-ul dedus la achiziție. Însă firmele trebuie să documenteze adecvat distrugerea și să demonstreze că bunurile în cauză și-au pierdut utilitatea.

4. Autorizația de antrepozit fiscal de produse accizabile nu poate fi suspendată doar pe baza unei suspiciuni. Autorizația de funcționare ca antrepozit fiscal de produse accizabile nu poate fi suspendată, pe durata unei proceduri penale, pentru că titularul acesteia este inculpat, dacă suspendarea este o sancțiune de natură penală, a stabilit CJUE.

5. Amendarea unei firme pentru importarea unei cantități mai mari de mărfuri decât cea declarată, în acord cu legislația UE. Dacă o companie își dă seama, ulterior importului, că a primit o cantitate de mărfuri mai mare decât cea declarată vameșilor, aceasta poate fi sancționată de autoritățile de la noi. Potrivit unei hotărâri CJUE, amendarea într-o asemenea situație este conformă cu legislația UE.

6. O impunere de 12 milioane lei, anulată în instanță după ce Fiscul a considerat nedeductibile cheltuieli pe care nici nu le verificase. În urma unei inspecții în care Fiscul n-a clarificat corect și complet situația fiscală a firmei verificate, instanța a anulat o impunere suplimentară de 12 milioane lei, decizia fiind confirmată la nivelul ICCJ. Problema a fost că inspectorii au verificat doar selectiv documentația prezentată de contribuabil, considerând nedeductibile cheltuielile pe care nu le-au verificat.

7. O impunere de 23 milioane lei, anulată în instanță după ce Fiscul a „forțat” recalificarea diurnelor date unor salariați detașați în altă țară. O companie din domeniul construcțiilor care detașa salariați în străinătate și care le plătea acestora diurnă a obținut în instanță anularea deciziilor de impunere prin care era obligată la plata suplimentară a peste 23 milioane lei. În speță era vorba de diurne recalificate „forțat” de Fisc în venituri salariale. Decizia a fost confirmată, de asemenea, de ICCJ.

8. Cheltuielile intragrup pentru cercetare-dezvoltare reprezintă prestări de servicii, nu redevențe pentru transferul de know-how. Deși autoritățile fiscale considerau că dacă există un acord de cercetare-dezvoltare încheiat la nivelul unui grup, cheltuielile făcute de membrii grupului reprezintă redevențe pentru transferul de know-how, acestea au fost contrazise de judecători. Mai exact, într-o speță care a primit recent o soluție definitivă, ICCJ a confirmat că vorbim, de fapt, de prestări de servicii.

9. Contribuabilii pot invoca motive noi de nelegalitate când cer în instanță anularea actelor fiscale și, în caz de radiere, datoriile PFA trec la fostul titular persoană fizică. Atunci când se adresează instanței judecătorești de contencios administrativ pentru anularea deciziei de soluționare a contestației fiscale și a actelor administrativ-fiscale vizate de aceasta, contribuabilii pot veni cu motive noi de nelegalitate, a decis ICCJ, astfel că motivele de nelegalitate invocate în instanță nu sunt limitate la cele care au fost invocate în contestația fiscală. Prin aceeași decizie s-a stabilit și că, dacă vorbim de radierea PFA din evidența Fiscului, datoriile sale sunt transferate către fostul titular persoană fizică, nu anulate.

10. O firmă a recuperat în instanță un impozit pe profit de un milion de euro, după desființarea impunerii ce viza o perioadă prescrisă. Într-o speță tranșată definitiv la ICCJ, o firmă a recuperat un impozit pe profit de un milion de euro, stabilit suplimentar de Fisc în urma unei inspecții. Asta deoarece în instanță a fost anulată impunerea suplimentară pe motiv că viza o perioadă prescrisă.

11. Ajustarea voluntară a prețurilor de transfer e permisă. Ajustarea voluntară a prețurilor de transfer este permisă companiilor, astfel că cheltuielile și TVA-ul generate de ajustări sunt deductibile, conform unei decizii a ICCJ. Practic, asta înseamnă că verificarea respectării valorii de piață nu este un atribut exclusiv al inspectorilor Fiscului.

12. O firmă căreia i-a fost impusă, timp de cinci ani, o cotă eronată de TVA obținut restituirea taxei plătite în plus. Un comerciant din domeniul de optică medicală căruia i-a fost impusă de autorități, timp de cinci ani, plata cotei standard de TVA a obținut dreptul de a-i fi restituite sumele plătite în plus printr-o hotărâre definitivă a ICCJ.

13. Anularea unui act fiscal emis după încălcarea procedurilor, doar dacă se dovedește un prejudiciu, este constituțională. Regula ce stabilește că anularea actelor fiscale emise după încălcarea procedurilor este posibilă doar dacă firmele vizate dovedesc că au suferit un prejudiciu este constituțională, conform unei decizii de la CCR. Practic, firmele nu pot obține anularea actelor fiscale pentru nereguli procedurale lipsite de prejudicii, dar asta nu înseamnă că se încalcă accesul la justiție și dreptul la apărare.

Notă: Articolele de jurisprudență fiscală scrise, în anii recenți, de redacția noastră pot fi urmărite în secțiunea specială de aici.