11 lucruri ce rezultă în urma majorării salariului minim pe țară - efectele pentru firme și persoane fizice

1. Angajatorii au niște formalități de îndeplinit. Majorarea salariului minim brut pe țară implică două formalități importante pe care angajatorii le au de făcut, respectiv modificarea salariului minim pentru cei plătiți la acest nivel (prin acte adiționale la contractele de muncă sau prin decizie colectivă), precum și raportarea modificării în Revisal până pe 27 octombrie 2023.

2. Cresc taxele plătite pentru un salariu minim. Cel puțin în perioada octombrie - decembrie 2023, pentru un salariu brut de 3.300 de lei, angajatorii plătesc taxe salariale ca pentru un salariu brut de 3.100 de lei (pentru că se aplică facilitatea ce constă în 200 de lei netaxabili). În același timp, cei 200 de lei netaxabili sunt luați în calcul inclusiv în cazul salariaților part time pentru care trebuie să se achite contribuții majorate la pensii și sănătate. În aceste condiții, costul total al angajatorului cu un salariat plătit cu minimul brut pe țară crește cu 307 lei - de la 3.063 de lei la 3.370 de lei.

3. Cresc plafoanele ce impun plata contribuțiilor la pensii și sănătate pentru PFA-uri. PFA-urile datorează obligatoriu contribuția la pensii dacă estimează, pentru anul curent, venituri a căror valoare cumulată este de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice. Plafonul reprezintă de-acum 39.600 lei. PFA-urile datorează obligatoriu contribuția la sănătate dacă estimează, pentru anul curent, venituri a căror valoare cumulată este de cel puțin șase salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice. Plafonul reprezintă de-acum 19.800 lei.

4. Crește contribuția la așa-zisul fond de handicap. Firmele care au cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, iar, dacă nu fac asta, au de plătit lunar către stat o sumă egală cu salariul minim brut înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Există și o alternativă, însă nu cu mult diferită.

5. Crește indemnizația de internship acordată de angajatori. Firmele care încheie contracte de internship cu tinerii de cel puțin 16 ani trebuie să le asigure o indemnizație de internship. Cuantumul minim al indemnizației de internship e de cel puţin 50% din salariul de bază minim brut, acordat însă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată.

6. Crește tariful orar al zilierilor. De creșterea salariului minim brut pe țară beneficiază nu doar angajații, ci și zilierii. Aceasta pentru că legea care reglementează activitatea zilierilor a stabilit o legătură directă între remunerația lor și salariul minim pe țară, astfel încât plata minimă orară ce poate fi acordată zilierilor reprezintă echivalentul salarizării orare minime a angajaților ce primesc salariul minim pe țară.

7. Asigurarea opțională de sănătate costă mai mult. Pentru că e calculată în funcție de salariul minim, suma ce trebuie plătită la Fisc de cei ce n-au venituri și care vor să se asigure opțional la sănătate crește și ea. Asigurarea anuală voluntară este de 10% din valoarea a șase salarii minime brute.

8. Cumpărarea vechimii pentru pensie costă mai mult. Mecanismul prin care cei interesaţi își pot completa stagiul de cotizare a fost prelungit recent până la finalul anului 2024. Potrivit acestuia, cei ce nu au ieșit încă la pensie pot plăti contribuția, pentru perioade în care nu au contribuit, pentru cel mult șase ani anteriori lunii încheierii unui contract de asigurare. Deoarece salariul minim a crescut, și nivelul minim al venitului lunar asigurat, dar și sumele ce trebuie plătite lunar se majorează.

9. Amenzile rutiere „stau” pe loc. Cu toate că, de principiu, punctul-amendă pentru contravenții rutiere se calculează în raport cu salariul minim, valoarea acestuia va rămâne plafonată, cel puțin până la sfârșitul anului 2023, la 145 de lei, după cum s-a stabilit în 2022 prin ordonanță.

10. Amenzi majorate pentru contravențiile din Legea biletelor de valoare. Legea biletelor de valoare prevede sancționarea, pentru anumite fapte, a angajatorilor, a salariaților, a emitenților de bilete de valoare și a firmelor care acceptă plăți cu aceste tichete în funcție de nivelul salariului minim brut pe țară. 

11. Crește pragul minim de datorii de la care se poate cere intrarea în falimentul personal. Persoanele fizice care vor să ceară intrarea în insolvență trebuie să aibă datorii de un anumit nivel minim (sau maxim, pentru procedura simplificată), iar pragul acestora este prevăzut în Legea falimentului personal. El se aplică atât pentru procedurile principale de insolvență, cât și pentru cea simplificată.