e-Transport: Cine face raportările într-o colaborare dintre o firmă din România și o firmă din străinătate

La un webinar organizat miercuri de Nowium, a fost adusă în discuție o speță în care era vorba de o firmă din România care trimite marfă către o firmă din Belgia, în condițiile în care transportul intră în sarcina firmei din Belgia. Întrebarea a fost cine este obligat să raporteze transportul internațional rutier în e-Transport - firma din România, firma din Belgia sau însuși transportatorul rutier? Răspunsul, pe scurt, este firma din România - aceasta trebuie să facă raportări și să obțină codurile UIT.

„În principiu, depinde ce înseamnă că transportul nu intră în sarcina firmei românești. Nu discutăm aici de condițiile de transport. De aceea, cel care este obligat să facă raportări este expeditorul din România. Firma care vinde marfa -- deși nu este organizatorul transportului din punct de vedere al responsabilității față de firma belgiană -- va trebui să facă această raportare în e-Transport. (...) Nu trebuie să fiu proprietarul bunurilor. Pot să fiu doar cel care primește sau cel care expediază bunurile - situație în care eu le raportez”, a lămurit Valentin Alangiu, Accounting & Tax Partner la Nowium.

Însă ce se întâmplă dacă vorbim despre situația inversă, în care firma din România primește marfă de la firma din Belgia, în condițiile în care transportul intră în sarcina firmei din Belgia? Răspunsul este același - tot firma din România trebuie să raporteze transporturile internaționale în e-Transport.

„Același lucru - firma românească este cea care trebuie să raporteze în e-Transport. (...) La e-Transport sunt date părțile care sunt obligate să raporteze. În aceste situații, destinatarul din România este cel care raportează. (...) Pentru că, conform legii, cel responsabil este destinatarul, la fel cum la bunurile în tranzit depozitarul este cel responsabil. Deci, la prima situație, în momentul în care eu expediez bunuri, chiar dacă condiția de transport este «ex works», conform legii eu sunt responsabil. Dacă eu primesc bunuri din exterior, conform legii eu sunt responsabil”, a precizat Valentin Alangiu.

Conform Ordonanței e-Transport (OUG 41/2022), obligația declarării în sistemul e-Transport a datelor referitoare la transportul internațional de bunuri revine:

• destinatarului înscris în declarația vamală de import, în cazul operațiunilor de import;
• expeditorului înscris în declarația vamală de export, în cazul operațiunilor de export;
• beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri;
• furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri.

Dacă nu se fac raportările obligatorii în e-Transport, cel care riscă amendarea este cel care era obligat să facă raportările. Din acest motiv, firmele din România care trimit bunuri în sau primesc bunuri din străinătate trebuie să se asigure că transporturile sunt raportate în sistem și că transportatorul are la dispoziție, în caz de control în trafic sau la vamă, codurile UIT.

Important! Sunt vizate numai vehiculele de transport rutier de cel puțin 2,5 tone, dacă sunt încărcate cu bunuri care cântăresc peste 500 kg sau care au o valoare de peste 10.000 lei. De la finele anului trecut, trebuie raportate atât transporturile rutiere internaționale de bunuri riscante, cât și cele de bunuri neriscante, însă pentru cele din urmă amendarea poate să intervină, în caz de neraportare, de la 1 iulie 2024.