Scandal între Barou ºi Judecãtoria Galaþi...preºedinta Judecãtoriei Galaþi a dispus ca pe citaþii sã se facã reclamã la mediatori

Cine stabileste a priori ca un textilist nu ar putea sa faca o mediere ? Profesia de jurist poate fi chiar un dezavantaj deoarece juristul are tendinta sa se implice profesional in problema si astfel poate sa strice totul deoarece in fata legii nu se fac compromisuri, ori e alba ori e neagra. Mediatorul trebuie sa fie capabil sa-i aduca pe cei aflati in conflict la masa negocierilor astfel incat acestia sa gaseasca o solutie din care sa iasa reciproc avantajati. Solutia va trebui sa o gaseasca singuri doar indrumati cu tact si diplomatie de catre mediator. In instanta doar procesele in care se incheie tranzactii conduc la solutii similare celor obtinute prin mediere insa in cazul acestora, de obicei, nu exista conflicte reale si partile sunt intelese de la inceput asupra tranzactiei chiar inainte de a se adresa instantei. Medierea se adreseaza conflictelor reale in care partile nu mai reusesc sa comunice avand astfel nevoie de o terta persoana care prin prestanta, tact si diplomatie sa le readuca pe calea comunicarii. De ce crezi ca un textilist, inginer mecanic, agricol, etc, nu ar putea avea tact si diplomatie astfel incat sa-i ajute pe cei aflati in conflict sa gaseasca o solutie la problema lor. Avem si un precedent in fostele judecatorii de pace din perioada interbelica care faceau acelasi lucru ce incearca sa faca medierea astazi. In plus, la acea vreme judecatori de pace puteau fi si tarani respectati din comunitate, fara a avea nici macar studii liceale. Incearca sa nu confunzi ceea ce prevede legea supletiv cu ceea ce pot sa tranzactioneze partile in urma unei negocieri din care sa iasa ambii castigati si cu relatia de familie, afaceri, amicitie, vecinatate, etc, salvata. Nu mai privi lucrurile doar la modul in care daca unul castiga celalalt obligatoriu trebuie sa piarda, cum se intampla de cele mai multe ori in instanta. Nu asa ar trebui inteleasa ideea de justitie si nu cred ca aceasta asteapta majoritatea oamenilor de la justitie. Romanii spuneau ca dreptul este arta echitatii si a binelui ( ius est ars aequi et boni) iar ceea ce se intampla in instantele din Romania astazi numai a echitate si a bine nu "miroase".

Ufff… Vorba lui @aemilius (in 24.07): discutia a luat-o putin pe aratura…
Incearca cineva sa faca un rezumat?

Ce ziceti de acesta? :)
Medierea este indicata in multe cazuri – conditia de baza: partile venite in fatza mediatorului sa fie “oameni de inteles” si nu incapatzanati – si incapatzanati pot fi toti aceia care stiu ca au dreptate in ceea ce pretind sau atunci cand nu vor sa cedeze ceea ce stiu ca li se cuvine.

Medierea e buna, dar faptul ca orice persoana cu studii superioare poate deveni mediator mi se pare… usor aiurea. Fara suparare: un acord de mediere scris cu “enormitati gramaticale” (de editare nu mai discut) e mai mult decat rusinos. Sigur, sunt si avocati care plonjeaza in “enormitati” – dar ceva mai rar.
A fi mediator nu e asa simplu ca si cum discuti cu vecinul din asociatia de proprietari… Chiar cred ca mediatorii (si nu numai ei) trebuie sa aiba vocatie pentru profesia aleasa.

Informarea “pe citatii” nu e o solutie, neaparat, pentru ca partea care deja a primit citatie este in proces – doar ca nu a avut loc prima infatisare. Sigur, cauta un mediator… discuta cu “adversarul” in fatza mediatorului si – pac! – incheie un acord de mediere. Hm… Usor de spus, mai greu de facut pana la prima infatisare: timpul scurt in care trebuie sa-si convinga “adversarul” sa vina la mediere, sa caute un mediator care sa ii inspire incredere…
Chiar: pe ce baza as putea alege un mediator? Ca la avocati m-as mai pricepe: le adresez o intrebare la care stiu raspunsul si… aflu.

Nu stiu de ce s-a format falsa impresie ca avocatii ar pierde clienti. Sunt atatea cauze in care medierea n-ar functiona! Sunt atatia oameni care ar merge pana si la mediator insotiti de un avocat… sau care – cu acordul de mediere in dosar – ar merge la un avocat, sa-i spuna acesta daca e… avantajos…
Mediatorii ar trebui sa fie cunoascatori ai naturii umane – mai ales ai naturii celor care ajung sa se judece din te miri ce! Si atunci si-ar da seama de ce greu va fi “implementata” medierea altfel decat ca fiind o procedura obligatorie – ceea ce – insist – nu ar fi corect.

Sunt suficient de multi avocati care sunt si mediatori la ora actuala… Va intreb: nu cumva acestia ar avea prioritate in fatza potentialilor justitiabili? E o intrebare pertinenta – si motivele pentru care inclin sa raspund “ba da” sunt usor de ghicit.

Cred ca totul se reduce la o incercare de “concurenta neloiala” din partea acelora care au interese ca institutia medierii sa functioneze – ca de nu va functiona nici bani nu vor intra in bugetele “numite”. Cat timp ar putea un mediator sa plateasca taxe si sa nu aiba incasari? Si, rand pe rand vor “suspenda” activitatea si banii pentru bugetele “numite” vor fi din ce in ce mai putini.

Avocatii nu sunt impotriva mediatorilor – cum, se pare, cred multi – ci impotriva celor care “dau” legi scrise pe genunchi… stiind ca vor isca anumite controverse si in timp ce “castele” se cearta ei isi vad de interese…

@aemilius a scris:
Mediatorul trebuie sa fie capabil sa-i aduca pe cei aflati in conflict la masa negocierilor astfel incat acestia sa gaseasca o solutie din care sa iasa reciproc avantajati.

Am mai dat un exemplu in care “reciprocitatea” n-ar avea sens: in cazul celor care se cearta pt pamant – cazuri in care unul are acte si tot cei ii trebuie pt a dovedi ca e dreptul lui (unii au chiar titluri de proprietate) si vin altii sa ceara din acest “drept” deja dovedit si obtinut. Cum il poate determina mediatorul pe cel cu “dovezi” sa cedeze pamantul celui fara “dovezi”? Si apoi, de ce ar face-o, de ce ar ceda cineva ce stie ca i se cuvune? Doar pentru a se avea bine cu vecinul? Ca doar n-o sa dau oricui orice i se pare lui ca i se cuvine…

Vrei sa-ti spun eu cum as proceda intr-o astfelde speta?
Pai as face sedinta separata cu cel care nu are dovezi si ii prezint situatia d.p.d.v. juridic ca in situatia in care se prezinta in instanta va pierde procesul, va plati cheltuielile de judecata, onorariul expertului topo, onorariul de avocat , taxa de timbru, cheltuielile de executare si toate cele ce implica un astfel de demers judiciar.
Daca observ ca nici asa nu se inmoaie omul ..il rog sa se prezinte, la a doua sedinta cu un avocat. Daca avocatul il sustine in prostia lui....clientul va avea de pierdut in cele din urma (chiar am avut un asemenea specimen de avocat la o mediare) In situatia in care avocatul este corect, asa cum dealtfel ar trebui sa fie, clientul va incerca sa faca un compromis cu cealalta parte, fie va ceda in totalitate, fie va gasi o solutie pe care s-ar putea sa o accepte si cealalta parte.
Asta ar fi o medota pe care ar putea-o aplica cei cu pregatire juridica.
Exista posibilitatea de aplicare a acestei variante si pentru cei ce nu au pregatire juridica...sa incheie oconventie cu un jurist (consilier, avocat) care le poate explica partilor dezavantajele parcurgerii procedurii judiciare in instanta cat si rezervele de rigoare cu privire la solutia posibila adoptata de instanta.

Sigur ca in parte ai dreptate..insa trebuie sa fim mai toleranti cu cei din jurul nostru...toti trebuie sa traim...societatea actuala nu are posibilitatea materiala de a oferi un trai decent celor mai putin pregatiti cu “enormitati gramaticale” (de editare nu mai discut) e mai mult decat rusinos. Sigur, sunt si avocati care plonjeaza in “enormitati” – dar ceva mai rar.

E ridicol ca un absolvent de studii universitare, textilist, si angajat in domeniul, avand la baza studiile universitare, poate media?

Ar fi trebuit tot cu dreptul sa fie angajati. Numai cu dreptul.

Pentru imparat.
Cand te duci la nunta ai nevoie de un croitor.
Daca te duci la tara si vrei sa cultivi ceva ai nevoie de un agronom.
Daca masina se strica ai nevoie de un mecanic.
De ce nu le faci dumneata pe toate domnule jurist daca tot crezi ca ei sunt din multe puncte de vedere mai putini intelectuali ca dumneata?
Ai dumneata cunostinta cata ata sau material intra la un costum...stii cumva de ce se cearta intre ei croitorii?Stii cumva sa iei masuri la un costum?
Cunosti cumva ce cantitate de samanta trebuie la un ha de cultura(nu conteaza care) si la ce distanta,adancime...etc?
Stii cumva cum sa-ti repari masina cand ai o problema tehnica, de ce bate motorul, de ce nu ai aprinderea buna sau de ce nu au tinut franele?
Acesti mediatori cu studii superioare au invatat 5 ani o facultate.Pe deasupra au si minim 3 ani de zile experienta in a lucra cu oamenii.
Am explicat in toate felurile....de cate ori vreti sa va mai spun...Medierea nu apartine domeniului juridic!!!!
Si ca sa inchei la fel ca imparatul...E ridicol ca unui jurist sa-i explici de 10 ori ca medierea nu tine de domeniul juridic iar el sa nu inteleaga asta....#-o

@Dediu Nicolae a scris:
Cand te duci la nunta ai nevoie de un croitor.
Daca te duci la tara si vrei sa cultivi ceva ai nevoie de un agronom.
Daca masina se strica ai nevoie de un mecanic.

Foarte corect si foarte adevarat! Dar ce ii face pe acesti oameni experti in mediere? Sigur, sunt oameni si oameni: unii au o adevarata “inclinatie” catre natura umana (intelegerea acesteia) – dar sunt rari asemenea oameni (nici chiar psihologii nu au, toti, vocatie pentru profesia aleasa). A fi mediator inseamna – dupa mintea mea – a fi un bun psiholog dar si un excelent negociator! Si trebuie sa recunoastem: aceste calitati se intalnesc destul de rar in… aceeasi persoana.
Pe scurt: daca vreau mediere as avea nevoie de cineva care a terminat o facultate in domeniu… Macar un psiholog… specializat in… tehnici de negociere. De ce un agronom care nu are nici macar un master in… psihologie (tehnici de negociere)?

@Dediu Nicolae a scris:
Acesti mediatori cu studii superioare au invatat 5 ani o facultate.Pe deasupra au si minim 3 ani de zile experienta in a lucra cu oamenii.

Sa imi fie cu iertare, dar “a lucra cu oamenii” in cadrul unei ferme sau in cadrul unei intreprinderi – ca exemple – nu e acelasi lucru cu a lucra cu… mintea oamenilor si a incerca sa-i convingi de anumite chestiuni. A fi sef nu inseamna a “negocia” inseamna ceva de genul: “ordinul nu se discuta, se executa”.
“3 ani de zile exeperienta in a lucra cu oamenii”? In ce sens? Adica… a lucrat 3 ani in profesia “dobandita” dupa terminarea cursurilor? A lucrat in… colectivitate? Cinci ani inginerul invata orice altceva decat… negocierea! Si cateva zeci de ore invata “tehnici de negociere”… Nu se “lipeste” de oricine asa ceva – fara suparare! Pentru aceasta – repet – trebuie sa ai vocatie!

A fi mediator nu e o profesie usoara si – chiar cred! – nu e pentru oricine.

@Dediu Nicolae a scris:
Am explicat in toate felurile....de cate ori vreti sa va mai spun...Medierea nu apartine domeniului juridic!!!!

Am inteles cu totii!!!! :hm: Dar: ce cauta, atunci, informarea despre posibilitatea medierii scrisa pe citatii? Dar, de ce se zvoneste - atunci? - ca medierea ar putea deveni procedura obligatorie inainte de prezentarea in instanta – care e clar “domeniu juridic”?
Nu apartine “domeniului juridic” dar are “stranse legaturi cu domeniul juridic”.


Dincolo de toate acestea: am convingerea ca si in cazul mediatorilor va exista o “selectie naturala”. Altfel spus: multi chemati, putini alesi.