dreptul de a fi tata

ASta condamn eu cu indarjire, o incredintare (caci custodie nu exista cu privire la copil in legislatia romaneasca, asa incat, daca tot militam pentru o idee, ar fi indicat sa o si exprimam corect) incredintare comuna!
Asta inseamna: ai vazut cum mama si tata se cearta si nu se intele?
Ei bine, ei vor sa scape de frustrarile astea, insa tu le vei vedea mai abitir ca acum, cu suplimentul ca vei simti sin ca esti cauza lor!
Halal iubire de copil! Halal dedicatie! Rusine!
Da, sper din toata inima sa am puterea si curajul ca, daca vreodata as ajunge la o despartire cu incredintare de minor, sa ii las copilul tatalui, mai degraba decat sa-l rup in doua intre noi doi...
Sper din toata inima ca binele meu dsa-l vad in subsidiar, sa am puterea sa-mi vad copilul si interesul sau, sa nu ma incapatanez orbeste sa-mi urmez obsesiile, chiar impotriva copiilor mei si intereselor lor!
Sper sa am intelepciunea sa las copilul sa aleaga, sa nu ma vad numai pe mine si pe ura mea dezvoltata la sfarsitul unei relatii muribunde...
Asta sper eu, nu ma inteles, cati dintre tatii din TATA vor binele copilului?
Ca sincer, imi pare ceva de genul: nu avem motive sa luam noi copiii, asa incat hai sa-i taiem in doua!
Incredintarea catre doi oameni inseamna cel mai prost sistem, mai binear fi favorizat tatal, mama, vecinul, oricine decat o impartire in asa hal a vietii, prietenilor copilului!
E jenant sa spui ca vrei binele copilului cerand asa ceva, fara sa recunosti ca iti vrei proriul bine! Te miinti pe tine insuti!

Credeti ca la noi e rau? In Italia mama ia copilkul si daca nu e tocmai potrivita...
Stiu ca ne e greu sa ne intelegem cu diferentele biologice dintre barbat si femeie, insa ele exista si nu vad de ce sa le ignoram.
Femeia e mai emotionala, la fel si copilul. E simplu, inclinatia asta a instantelor are o explicatie logica.
Evident ca e o mare greseala sa nu admiti un tata in viata unui copil, iti bati joc de el, dar nici sa-l imparti in doua pe acel copil.
As face o pedeapsa grea pentru mama care nu lasa pe tata sa viziteze copilul, ceva de genul sa piarda incredintarea ...
Dar e jenant sa sustii si azi, in secolul 21, ca daca mama a avut un prieten pr langa sot, nu poate fi mama buna. Ca e ca si cum nu bat bine la masina si nu pot fi avocat... Cele doua chestiuni nu sunt, apriori, interdependente. La fel e sin la tata, evident.
UN parinte poate fi bun indiferent de viata lui amoroasa. Evident, daca aceasta interactioneaza cu educatia copilului, atunci apare o problema... Abia atunci...

Sper ca nu am jignit pe nimeni, as ajuta pe oricine sa-si castige drepturi privitoare la copilul sau atata timp cat nu doreste ranirea lui... Am sustinut doar cateva pareri personale si profesionale...
Va doresc numai copii fericiti tuturor!

Sunt un tata din categoria "mit"... care lupta pentru dreptul de a avea copilul macar 2 weekend-uri pe luna (mai mult nu s-a putut)... Ne luptam cu justitia, cu mentalitatile si pierderea cea mai mare este de partea copiilor. Intr-o lume civilizata, doi oameni care nu mai pot convietui impreuna, nu inseamna ca nu pot comunica pentru binele copilului. A divorta nu inseamna ca divortam de copii, nu inseamna ca nu mai vrem sa schimbam pampers-ul.... de foarte multe ori se intampla sa nu ne dorim un divort, si ca o femeie ajunge sa hotarasca pentru viata intregii familii.... In concluzie, si noi, tatii putem fi parinti foarte buni, totul este sa ni se de-a dreptul de a de a sta cat mai aproape de copil.

Corect, de acord.
Si multa bafta, desi nu e atat de greu sa obtineti 2 weekenduri... de ce e atat de greu in cazul dv. si spuneti ca mai mult nu s-a putut? Nu s-a putut si in vacante, de sarbatori, de ziua lui? :-/
Copilul ce vrea?

Am obtinut 2 weekend-uri pe luna, o saptamana vara si una iarna, iar de sarbatori a doua zi de Paste si de Craciun. Problema e ca a facut apel ca e... prea mult, si eu fiind catolic, sarbatorile nu inseamna nimic. Fetita mea, are 4 ani, si este o minune de copil, care ma iubeste, iar zilele petrecute impreuna sunt minunate. Nu va pot spune decat ca din senin, imi spune ca ma iubeste, cantand... ce pot spune mai mult?! E un ingeras.
Apelul s-a respins, ca nefondat, dar sigur va face recurs, si sper ca dreptul obtinut prin hotararea initiala de divort sa nu se micsoreze. Sincer imi doresc mai mult ca orice sa mi se acorde mai mult timp cu fetita mea.
Multumesc pentru gandurile bune. Voi incerca sa obtin mai mult

Vara e cam putintel, in rest, ok...
Motivul ei a fost cam... aiurea, ca sa fiu subtila...
E cam tarzior sa obtineti acum mai mult, poate peste ceva timp, in functie si de evolutia fetitei...
In recurs se judeca legalitatea hotararii, nu se mai administreaza probe in afara inscrisurilor... asa ca e mai greu sa obtina o micsorare... Depinde si de motive invocate etc.

Va doresc o fetita fercita si sa nu renuntati niciodata la acest program, oricat de mic ar fi el!