dreptul de a fi tata

ne tot gindim sa gasim solutii pentru [b]binele copilului sunteti cu totii si cu toatele chiar mai mult decit de apreciat si respectat si de aceea eu va multumesc mult imi sunteti de un mare ajutor dar as dori sa stiu cind acesti parinti indiferent care mama sau tata ajung in aceste procese daca si-au pus intrebarea ce s-ar fi intimplat ca acesti copii pentru care ma judec eu acum as fi fost eu cum as fi reactionat eu la aceasta lupta a parintilor mei ?si de ce atunci cind acesti copii au fost conceputi nu am avut nevoie de avocati judecatori notari sau ori care lege din lume ? atunci era nevoie de o farima de iubire iar acum chiar ii este necesar urmasului meu aceasta imensa si de nemasurat ura? cite din intrebarile copiilor si l-e pun acesti parinti cind incep sa faca viata de familie un iad si acest iad duce la aceste procese?

Importanta topicului reiese din "voturile" obtinute: +16
pt 24 de pagini (de internet) e cam putin , nu credeti?
Lumea intra comenteaza , pleaca.
Unii considera util altii mai putin util... si voteaza sau pleaca.
Ia vedeti topicul despre pensie alimentara si mai ales vedeti care e ponderea tatilor vs mamelor care nu isi "vad de treaba" ?
Domnule Remus , dupa spusele dvs petreceti mult timp cu fetita dvs. Atunci nu stiu ce va nemultumeste?! Fosta nu calca bine hainutele fetei? Credeti ca sunteti mai "tare" in ale gospodariei?

remusoctavian a scris:

Ce trebuie sa se mai intample? Sa ne sinucidem in masa?..... in fine, asta e filozofie fara finalitate.
Ramane realitatea la care trebuie gasite solutii prin instrumentele care sunt la indemana.

Lector Remus Octavian Campean

In problema asta nu exista "realitate" domnule Remus, exista doar aparenta ei, concretizata intr-o perioada post-divort in care pe impricinati (atentie! ma refer generic: si la el si la ea, deopotriva) ii framanta simtamintele care le fac rau si altora (copiilor) si lor.

Daca vreti sa filosofam, perioada asta seamana cu un ocean dezlantuit de egoism si vanitate cu cateva faruri pierdute in insule minuscule (copiii) asupra carora se inversuneaza valurile de ambitii desarte si trufase si beznele inconstientei stingherite de lumina.

Totul e sa ai inteligenta sa treci (ori ca avocat sa-i ajuti pe altii sa treaca) de perioada asta. Ma rog, asa cred eu, desi ca avocatul traieste din "razboi" nu din pace.

Asta incercam sa spun mai sus cand aratam ca nici unul din cuplurile pe care le-am divortat eu nu au in hotarare vreun program de vizita si nici unul nu are vreo problema in a pastra legaturi cu copilul.

In loc sa le iau un onorariu suplimentar pentru un rand in cerere cu un asemenea petit... le tin o "pledoarie" (acolo unde elementul uman permite) si le promit ca daca nu functioneaza cum zic eu, le fac cererea de legaturi personale pe gratis.... Nu s-a intors niciunul.

Intr-o cauza am reusit sa conving pana si mama sa accepte incredintarea copilului catre tata. Dupa ce au adormit simturile tuturor cuscrelor, cumetreleor si soacrelor (a caror filosofie se reducea la formula: doar n-o sa zica satul ca barbatul si-a pus basmaua si i-a dat ei palaria - motivul razboiului dus pentru copil) copilul s-a intors la mama... (care tocmai revenise in tara dupa o absenta de 4 luni - motivul determinant al "pledoariei mele" tinute fata de ea, cum ca n-are prea mari sanse sa obtina incredintarea in aceste conditii + altele si ca mai bine transforma asta intr-un atu). Daca e sa judecam dupa sacul cu daruri cu care femeia asta a venit la mine, dupa intoarcerea copilului la ea, asa cum ii prezisesem eu... Mos Craciun era minciuna.

In dosarul asta am intrat din intamplare (un coleg avocat fusese numit judecator si m-a sunat la 10 noaptea sa ma roage sa iau dosarul asta in care nu mai putea intra ca avocat si in care a doua zi trebuiau audiati martori). Habar n-avem ce e in dosar. Dupa ce l-am citit de dimineata si l-am lasat la sfarsitul sedintei, toata "pledoaria" am tinut-o pe hol... Cand m-am dus la "gasca" adversa (de cumnate si cumetre venite ca martor) cu propunerea mamei de a face o intelegere si de ramane copilul la tata... nu si-au revenit vreo juma' de ora. Aveau "scenariul" scris in capul lor doar pentru razboi...
Pana si judecatoarea s-a uitat ostentativ la ceas cand i-am spus ca partile (care se judecau de vreo 6 luni) au ajuns intre timp (de dimineata pana la pranz) la o concluzie privind incredintarea si ca din 4 martori audiem doar un martor comun (pentru ca fiecare parte isi modifica cererea solicitand divort din culpa comuna).
Pe vremuri de pace n-au stiut sa se comporte... dovada ca nu copilul le trebuia, ci aveau nevoie doar de razboi. Iar dupa 6 luni am facut cerere de reincredintare (conform dorintei copilului, care implinise 14 ani, de a ramane cu mama).

Dar astea sunt doar exemple... Nu poti lupta pentru ceea ce e anonim si ceea ce-ti scapa cu totul. Poti ajuta un om, zece, douazeci...in cauze concrete. Asta-i toata ... realitatea. Solutii pentru toata omenirea n-am. Si nici nu mi-am dat seama daca acesta asociatie TATA, are vreo alta in afara de "legea": scoala-te tu ca sa ma asez eu...

lili5 a scris:

Importanta topicului reiese din "voturile" obtinute: +16
pt 24 de pagini (de internet) e cam putin , nu credeti?
Lumea intra comenteaza , pleaca.
Unii considera util altii mai putin util... si voteaza sau pleaca.
Ia vedeti topicul despre pensie alimentara si mai ales vedeti care e ponderea tatilor vs mamelor care nu isi "vad de treaba" ?
Domnule Remus , dupa spusele dvs petreceti mult timp cu fetita dvs. Atunci nu stiu ce va nemultumeste?! Fosta nu calca bine hainutele fetei? Credeti ca sunteti mai "tare" in ale gospodariei?

Stimata Lili 5, fenomenul este minimalizat datorita faptului ca sunt prea putini tati care sunt cu adevarat interesati de cresterea, ingrijirea si educare propriilor copii.Dar acest lucru nu trebuie sa duca la discriminari.Aici exista o problema la judecarea proceselor de dreptul familiei.

Cat priveste pensia de intretine mamele sunt interesate de bani si cum intr-o proprotie de-a dreptul zdrobitoare au incredintarea minorilor este normal ca ele, sa fie interesate de dreptul la...bani ( unele pt ele :">, altele pt copii)

Nu trebuie sa uitam faptul ca pt fiecare copil in parte dintre cei care simt ca tatii ii iubesc si sunt indepartati de mame le judeca in sinea lor pe acestea.Memele ii indoctrineaza la modul ca tatii lor sunt rai si asta nu e bine.
De aceea sustineam ca exista un numar suficient de tati care sa poata lupta intr-un mod institutionalizat prin asociatiile tatilor cu reprezentarea avocatiilor care sa urmareasca realizarea unui rezultat ce pare mult prea greu de atins in prezent.Nu trebuie ca toti tatii sa doreasca acelasi lucru si nici nu este necesar.
Si in canditiile actuale numarul lor este suficient pentru a reusi dar depinde cum abordeaza problema.

Nico, faptul ca avocatii nu se ocupa si de drepturile tatilor atunci cand reprezinta drepturile si intereselor mamelor nu atrage nicio culpa din partea lor.In opinia mea, vina apartine tatilor care din lipsa de cultura juridica ignora anumite probleme care in viitor greu mai pot fi rezolvate.
Tatii aveau obligatia de a consulta avocat in vederea redactarii unei actiuni in justitie sau in vederea reprezentarii de catre un alt avocat.
Tatii nu ar trebui sa lase instantele sa se pronunte divortul pana nu se lamuresc toate problemele accesorii divortului.
Un modest drept la vizitare ar trebui vizat de ei inca din timpul procesului de divort.
Din acest motiv, Nico, nu esti nici tu si nici alti avocati vinovati de ignoranta( ignorare juris nocet) si nestiinta tatilor.Ei au un drept pe care nu inteleg sa il exercite la momentul oportun.Nu este vina avocatiilor ca tatii adesea nu inteleg sa isi exercite dreptul la aparare.

avocat Claudiu Lascoschi

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

*Cat priveste pensia de intretine mamele sunt interesate de bani si cum intr-o proprotie de-a dreptul zdrobitoare au incredintarea minorilor este normal ca ele, sa fie interesate de dreptul la...bani ( unele pt ele :">, altele pt copii)
...........................................
**Nico, faptul ca avocatii nu se ocupa si de drepturile tatilor atunci cand reprezinta drepturile si intereselor mamelor nu atrage nicio culpa din partea lor.In opinia mea, vina apartine tatilor care din lipsa de cultura juridica ignora anumite probleme care in viitor greu mai pot fi rezolvate.
Tatii aveau obligatia de a consulta avocat in vederea redactarii unei actiuni in justitie sau in vederea reprezentarii de catre un alt avocat.
Tatii nu ar trebui sa lase instantele sa se pronunte divortul pana nu se lamuresc toate problemele accesorii divortului.
Un modest drept la vizitare ar trebui vizat de ei inca din timpul procesului de divort.
Din acest motiv, Nico, nu esti nici tu si nici alti avocati vinovati de ignoranta( ignorare juris nocet) si nestiinta tatilor.Ei au un drept pe care nu inteleg sa il exercite la momentul oportun.Nu este vina avocatiilor ca tatii adesea nu inteleg sa isi exercite dreptul la aparare.

avocat Claudiu Lascoschi




* In primul rind vreau sa mentionez ca nu sunt antitata si replica vine ca un revers al medaliei.

Domnilor, ce ar fi ca primul act pe care sa-l faca un tata , sa fie plata regulata a pensei alimentare.
Cu ce v-ar mai da in judecata mama , daca tatal se achita de aceasta infima datorie.
Cite procese (in afara de cele ale VIP-urilor) sunt cu sume de mii de euro/dolari?
Nu am urmarit chiar toate discutiile, dar ce suma este necesara cresterii unui copil?
Nu spun ca nu sunt mame care folosesc sumele pt ele (si nu le stimez deloc) dar inainte de-a generaliza poate ca sugestia unui utilizator de mai sus..o statistica e un pic necesara. Ca un mic amanunt...orice mama se gindeste sa aduca un nou tata copilului....si atunci nu trebuie sa de-a si pe ea ceva bani? Pai cum sa-l atraga, ca doar tatal (daca asta e cazul) a plecat la una care arata bine ....si la ea nici vecinul nu se uita....si motivul general al despartirii mai nou ..."nu sunt fericit" ...mai sa fie ....ca ea tare fericita o fi fost...daca o fi intrebat-o cineva.

Domnilor Judecatori,Avocati
Daca procesele nu s-ar mai judeca pe banda rulanta, si la fiecare caz s-ar analiza toate datele, martorii, cu obiectivitate....poate ca decizia ar fi mai grea dar poate ca ar fi mai corecta....si de mai lunga durata ce-i drept.
Daca salile de judecata ar fi mai intime, o mai mare liniste in ele..poate ca alta ar fi discutia
Nici macar nu auzi ce spune judecatorul , ca sa nu mai spunem ca nu il pricepi . El de fapt discuta cu avocatii pe limba lor, iar avocatul iti transpune telegrafic ce vrea sa spuna....daca e ceva de priceput si in asta.....
Dar atunci nu am mai vedea atitea procese "amiabile" si multe alte puncte ar fi bine stabilite de la proces


**Va rog nu subestimati barbatii
Daca apeleaza la un avocat si platesc, avocatul are datoria si obligatia sa-l reprezinte.
Si cel mai bun exemplu il dau pe al meu:
La insistentele unor intrebari catre un martor legate de relatia mea cu copilul, judecatorul a intrebat clar. Domnule , nu vad relevanta intrebarilor. Daca doriti copilul intoarcem tot. Doriti sau nu copilul? Iar raspunsul lui incet si sters:NU

Curios cum mamele devin "destepte" doar in anumite cazuri , iar in altele sunt stupide ,cicalitoare , urite, obosite...etc...