dreptul de a fi tata

Domnul Remus, ma tem ca asa gandesc judecatoarele.
Avocatele isi apara clientele.Greseala este la instante care incerca sa descurajeze orice actiune a tatalui.
De aceea eu va sugeram ca va trebui pornita o adevarata cruciada in instanta, impotriva instantelor care ele trebuie sa faca dreptate si nu sa judece partinitor.

Mai este o problema si legata de faptul ca in general nu sunt avocati care sa se bata cu instantele care prefera sa nu judece.
Avocatii nu vor sa-si puna pielea in saramura pt clientul tata.Este motivul pentru care avocatul trebuie platit ca sa fie stimulat.E mult prea greu altfel, intrucat stimatele colege nu vor sa supere instantele pentru ca instantele le pot sicana daca se opun vehement.
Mie m-i se pare chiar aiurea ca in astfel de procese sa existe probleme, fara sens din punctul meu de vedere obiectiv si sa nu conteze probele.
Eu deja am vazut care sunt problemele si stiu ce trebuie sa fac ca si avocat dar tatii nu vor plati o lupta cu instantele.
Fara lupta nu veti razbi.
Situatia nu este valabila la toate instantele dar exista instante unde e mult de lucru, foarte mult...

Cat priveste obiectivitatea mea, depaseste cu mult obiectivitatea altor colege de aici de pe forum.Faptul ca sunt femei au in subconstientul lor o doza de aparare in astfel de probleme de familie, dar nu le condamn.
Si instantele care judeca cum nu imi place mie, pur si simplu nu pot da o hatarare dreapta pt ca nu le lasa inima.Alta explicatie nu vad si tare ma tem ca aceasta este cea mai mare problema.
Mai este si problema ca atunci cand te judeci cu instanta trebuie sa fi dur si sa ajungi si la recuzare daca e cazul.
Eu nu ma pot implica daca nu n-am suficiente procese dar sunt convins ca in cel mult doi ani daca as avea procese multe pe aceste instante (ma refer la cele pe care nu le apreciez cum judeca) se va schimba jurisprudenta lor.

Nu inteleg de ce si in Cluj sunt probleme asa mari.
In Bucuresti nu este peste tot asa rau.

avocat Claudiu Lascoschi

Domnule avocat,

Si in cazul meu judecatorul a fost femeie. Divortul a durat 3 luni si a dat fetita mamei. Ca sa vina asistenta sociala pana la mine acasa sa vada conditiile pe care le ofer copilului a trebuit sa cer judecatorului de 2 ori in instanta acest lucru iar acesta sa trimita un inscris oficial cu amenintari de amenda ca sa se deranjeze. in final raporrtul autoritatii tutelare cuprindea fraza : " sa se tina seama de disponibilitatea tatalui de a se implica in cresterea si educarea minorului" Rezultatul? ZERO. iN sentinta singura fraza care se refera la mine este ca trebuie sa platesc pensia.

in prezent, pe langa actiunile TATA din Cluj vreau sa cer un program de vizitare care sa exprime spiritul custodiei comune cu instrumentele oferirte de lege in forma actuala. Ma astept la un refuz, adica sa primesc cele 2 week-end-uri de batjocura care le primesc tatii. Dar de aici incepand vreau sa pornesc cruciada.

Ma intreb ce ar trebui sa se mai intample pt ca sa se urneasca ceva: am vazut la stiri
-tata care s-a sinucis pt ca nu-si putea vedea copilul,
-am vazut si cealalta extrema tata care si-a omorat copilul pt ca daca el nu-l poate vedea atunci sa nu fie nici la mama,
-am vazut tata care si-a omorat fosta sotie pt ca nu-l lasa sa-si vada copilul.
Ce trebuie sa se mai intample? Sa ne sinucidem in masa?..... in fine, asta e filozofie fara finalitate. Ramane realitatea la care trebuie gasite solutii prin instrumentele care sunt la indemana.

Lector Remus Octavian Campean

Nu stiu daca sa imi para bine sau rau ca si eu am gandit astazi intr-un mod aproape identic cu cele expuse de dvs.
Sa imi para bine ca am perceput deosebit rapid pericolul ce aplaneaza asupra acestot chestiuni delicate sau ca am descoperit de curand discriminari la unele instante.
Concluzia mea este ca ar putea sa imi para bine daca as putea rezolva aceasta problema in instante.E posibil sa-,mi para rau intrucat nu se va gasi oportuna o lupta directa in instante aici la Bucuresti de catre asociatii.

Cred ca va fi foarte greu pentru un avocat sa mai reprezinte mame dupa ce ar reprezenta tati in procesele de dreptul familiei asa cum gandesc eu apararea tatilor.Cred ca astfel de avocati vor deveni adevarati speritoare de mame.In consecinta, mamele nu ii vor mai angaja.
Asa cum spuneam, parerea mea este ca aceasta problema trebuie rezolvata in instante si avocatii ar trebui sa nu fie interesati de faptul ca nu vor mai reprezenta mame.Adica ei vor pierde probabil clientii mame si avocatii nu pot neglija faptul ca acestea isi angajeaza adesea avocati si nu tatii.
Ati inteles de ce practic activitatea este aproape gratis ?

Incerc sa va spun ca la modul cum gandesc eu ,,sensibilizarea,, instantelor cu siguranta ca se vor produce schimbari de atitudine.
Daca va formati o echipa de avocati duri am sa va anunt cum ar trebui sa procedeze sa ,,sensibilizeze'' instantele.
Insa, sunt aprope sigur ca avocatii nu or sa vrea daca nu vor fi suficient de duri sau, scuze, suficient de bine platiti.
Daca vreti testez eu duritatea avocatilor ( pe gratis ):)
Trebuie sa existe un echilibru si acesta vad ca s-a rupt ceea ce nu este deloc bine pentru ca asa se ajunge la...abuzuri...

Nu iesitul in strada este o solutie pt tatii si copii care vor sa isi vada tatii, ci lupta avocatilor in instanta chiar si pe legislatia actuala aflata in vigoare.Nu se poate ca instantele sa nu fie ,,sensibilizate'' de avocati hotarati sa faca dreptate atunci cand aceasta exista si nu trebuie decat sa fie recunoscuta de instante intrucat sa nu uitam, aceasta este menirea instantelor...sa faca dreptate, nu nedreptate.

avocat Claudiu Lascoschi

remusoctavian a scris:

[...] vreau sa pornesc cruciada.
Lector Remus Octavian Campean

Tocmai pentru a nu se ajunge la cruciade repetate nu imi pare o idee buna aceasta "custodie" comuna. Tocmai acest tip de gandire e negativa pentru copil...
Tocmai aceste sustineri arata cat de mult se orienteaza unii parinti pe propriile lor interese si nu ale copilului...

In ceea ce priveste mesajele anterioare, ar trebui sa va cereti scuze fata de colega Romascanu, caci ati acuzat-o injust. Nu a facut nicio remarca discriminatoare la adresa tatilor. Asta daca nu considera cineva ca numai tatii (sau, din contra, numai mamele) sunt fiinte umane. Dar asta deja nu mai e conceptia doamnei Romascanu, e conceptia celui care ii citeste randurile si le da alt inteles decat cel dat de autor. Asa, arbitrar.

Claudiu, am vrut sa-ti raspund mai demult, dar nu prea am inteles multe din ideile exprimate de tine.
Cert e ca eu apar si mama si tati, nu m-a intrebat niciun client-tata daca apar si mame si nicio clienta-mama daca apar si tati...
Poate am avut doar noroc sa am clienti care nu fac astfel de discriminari, care nu au preconceptii...Sau poate doar au fost multumiti de aparare, indiferent ca au fost tati sau mame. :-/ Cine stie...

Fostul meu sot ma tot avertizeaza cu Asociatia asta a Tatilor si cu avocatul pus la dispozitie de catre Asociatie.Ma intreb insa daca Asociatia asta are vreun habar despre copilul nostru si daca s-a convins inainte de toate ca ajuta un Tata;nu un barbat care acum vrea copilul,acum nu il mai vrea ci,subliniez,un Tata.Este foarte greu sa demonstrezi intr-un proces din cateva sedinte de judecata,cu martori poate,uneori,mincinosi cat de mult iti iubesti copilul.Copilul devine atunci,dintr-o data,un bun partajabil,asupra carora avem dintr-o data,o gramada de drepturi.Dragostea in general,si este valabil si pentru dragostea parinteasca,se demonstreaza in timp.Imi este greu sa cred ca fostul meu sot stie pentru ce se lupta cu mine:pentru noptile nedormite,pentru febra,pentru schimbarea scutecului.Nu,se lupta pentru drepturile legale si juridice.Ar trebui sa aiba mai multa incredere in dragostea lui parinteasca,daca aceasta exista si in mintea,liberul arbitru al propriului copil.Pentru ca divortul este un rau adus copilului,cu consecinte pe termen lung.Si ping-pongul de la un parinte spre celalalt nu se poate sa creada cineva ca ajuta acest copil.In fata lui zambim senini,iar in spate ne judecam,santajam,mintim etc.Si nu este treaba avocatilor sa se gandeasca la asta,nici a lui,care l-a abandonat la doua luni si jumatate.El,fostul sot,are dreptul la un avocat.Avocatul are datoria sa il apere.Eu am datoria sa nu imi las copilul sa ajunga minge de ping-pong,nici "carne de tun",pe care o Asociatie sau un avocat,sa faca experimente si demonstratii in numele legii si ale Drepturilor Tatilor biologici.Imi pare rau daca acest post al meu deranjeaza pe cineva,dar amenintarile,santajul si avertismentele fostului sot de cand este in aceasta Asociatie,m-a adus in pragul disperarii.