Drepturile copilului sunt cele mai importante.
Dreptul sau de a locui la domiciliul mamei este o chestiune care se poate obtine pe cale judecatoreasca.
Sunt multe aspecte de analizat referitor la normele de.procedura cu privire la instanta competenta.
Exista si posibilitatea ca instanta sa nu recunoasca hotararea norvegiana si sa nu poata fi executata.
Dvs. vedeti ca simpla o situatie foarte complicata...
Problema cu locul judecatii este si ea complicata.
Pot exista doua hotarari si fiecare sa isi produca efectele in tara in care s-a dat si nu in.Romania.
Renunarea la rezidenta creaza si ea implicatii juridice...
Situatia nu este simpla cum credeti,ci foarte complicata asa cum am aratat eu.
Din nou sunt nevoita,sa apreciez flexibilitatea si abilitatea utila de rationament necesara unui avocat ,cum este cea a domnului av.Lasconschi,in situatia data.
Daca ne pierdem in detaliile legilor CE si nu reusim sa "vedem padurea de copaci",adica,in primul rand incalcarea drepturilor fundamentale,cum bine spune domnul Lascoschi,atunci oricine va calca in Norvegia cu copilul si divorteaza intre timp va fi fortat sa se stabileasca aici ori sa plece fara copil pentru ca celalalt parinte are un drept de vizita ...
Din moment ce tatal a raspuns si acceptat tacit prin asta, instantei din Romania nu vad cum sa se mai poata suspenda procesull acolo,Romania si sa se mute aici.?Este posibil?De cate ori se schimba competenta instantei si pe ce motiv in momentul actual?
Eu nu recunosc competenta instantei No.,pentru ca nu mai consider ca am domiciliul aici din momentul in care am introdus divortul in Ro.(noiembrie 2011),stau intr-un centru de criza,deci cu statut de resedinta provizoriu si impus de situatie.
Eu din momentul in care am obtinut hotararea de separare norvegiana(pe care a trebuit sa o cer pentru a obtine pensia alimentara pana la terminarea procesului din Romania) nu am mai acceptat sa aplic pentru prelungirea rezidentei aici neavand intentia de a mai ramane)
Legat de ultimul domiciliu obisnuit al minorului, ultima oara cand am venit din Romania cu copilul pentru a-mi recupera masina si actele necesare pentru dovedirea culpei exclusive a sotului in divort,a fost 29 noiembrie anul trecut stand in Ro., doua luni iar domiciliul meu si al copilului in ultimele 8 luni este intr-un centru de criza unde am stat fiind necesara prezenta mea in Norvegia,pentru a participa la desfasurarea anchetei protectiei copilului de care aveam nevoie in procesul din Ro.,plus ancheta politiei pentru plangerea mea in privinta violentei sotului..
Eu as avea curaj cu un avocat ca domnul Lasconschi cu orizontul larg si obiectiv care nu se pierde in detalii de legi ce nu exprima ori sar peste esenta drepturilor omului ,care ar trebui sa fie mai importante decat ambitiile unui tata iresponsabil,violent si santajist.
Despre psihoze ,domnule tgeorgescu, ce sa va spun...
Este posibil sa am un usor inceput...dar am o expilcatie!:)
Din momentul in care am nascut ,daca nu chiar putin inainte de asta, tatal.. m-a terorizat cu amenintarea ,ca ma va chinui si plimba prin centre de criza,.. pana o sa inebunesc si mi se va lua copilul de catre statul norvegian, pentru ca nu o sa mai fiu capabila sa am grija de el fiind nebuna de legat.Si s-a tinut de cuvant, fiind diabolic cum nu mi-am imagianat ca poate fi un om,impotriva propriului copil si a sotiei fara nici un motiv !
Se pare ca sotul , stia mai multe despre faptul ca protectia copilului in No.este cea mai "draconica.."
cum perfect spunea av.Munteanu ,si abia asteapta un motiv cat de mic pentru a "salva" copiii care nu au parinti adecvati...
Tot sotul..mi-a spus chiar ,ca in felul asta, scapa si de pensia alimentara...
Sper sa acceptati sa va invit pe toti la o cafea cand ajung in tara, sa va povestesc mai detaliat, cam la ce anchete .."draconice".. completate de terori continue din partea sotului, am fost supusa aici...ca sa nu mai aveti dubii ..ca alta mama in locul meu ,ar mai fi ramas chiar intreaga.. stiind ca dacapar prea stresata.., sunt in pericol sa raman fara copil.Depresiile si disperarea prin care am trecut,puteau fi usor interpretate ori intensificate in mod convenabil celor interesati!
Eu scap de psihoza asta in momentul cand voi stii ca pot pasi in Romania,dar el de boala de care sufera nu va scapa in veci si nu parea psihopat deloc.
Maine este termenul pentru hot.prin Ordonanta.
Eu nu v-am acuzat ca ati avea o psihoza, am zis ca mai bine nu spuneti niste lucruri pentru a nu trage functionarii concluzia ca aveti o psihoza... puteti da raspunsuri la obiect si sa va cereti drepturile, in rest tacerea e de aur. Tot ce mai lipsea era sa-i acuzati ca fac parte dintr-o conspiratie, iar de aici ar fi rezultat imediat un diagnostic.
Din punctul meu de vedere, da, in drept civil aveti sanse mari sa primiti dreptate, chiar daca plecati ilegal din Norvegia. Daca aveti noroc, instanta romana ar putea considera ca minorul nu trebuie inapoiat in Norvegia pentru a-i fi decisa soarta acolo. Dar ce va faceti cu o cerere de extradare? O.J. Simpson a castigat in penal si a pierdut in civil, la dumneavoastra sunt sanse mari sa fie taman invers. Asta daca sotul face plangere penala. Daca nu face, nu se intampla nimic, dar nu puteti fi sigura de ce va face.
Din punctul autoritatilor romane, a parasi Norvegia cu copilul nu constituie infractiune. Dar daca autoritatile norvegiene considera ca s-a comis o infractiune, un tribunal romanesc nu se va opri la faptul ca fapta nu constituie infractiune in Romania, ci va analiza cererea din punct de vedere formal: autoritatile norvegiene au emis o cerere de extradare, pedeapsa maxima este de cel putin trei ani, deci suspectul trebuie extradat pentru a fi judecat in tara in care s-a comis infractiunea.
tgeorgescu,
Ma sfatuiti in concluzie sa i-mi bag mintile in cap.. si sa raman in No.,pentru ca alta sansa pentru a scapa de inchisoare, nu am.
Cred ca inteleg ce spuneti legat de o posibila plangere a tatalui in urma careia as putea fi acuzata..dar as fi curioasa.. sa stiu 1.pe ce fapt s-ar putea baza acuzatia, din moment ce in urma divortului pe rol eu nu mai am deloc motiv sa stau in Norvegia,unde am venit adusa de sot, fiind casatoriti urmand sa traim in pace si fara violente..?
As vrea sa mai si stiu 2.care ar fi acuzatia?Rapirea minorului sau violarea dreptului la vizita a tatalui ?!
La ce rezidenta a copilului si a mea sa renunt?Cea din momentul cand locuiam impreuna si nu eram inca in divort!
Anticipez si va intreb,de ce credeti ca .../copilul ar trebui sa aibe inca rezidenta datorata rezidentei tatalui si nu cea a mea,inexistenta datorita faptului ca nu mai am acelasi motiv de a sta in No., ca acela dinaintea divortului!?
Copilul a fost ingrijit exclusiv de mine si intretinut financiar asisderea,inainte sa primesc suportul statului norvegian si dupa,..fara ca tatal sa contribuie cu nimic,dimpotriva,inercand tot felul de santaje in scopul avantajelor materiale pentru a-si da vre-o semnatura.
De vizitat nici nu a "vrut sa auda",invocand vacante prin alte tari..,lipsa unui avocat..ori alte motive neintemeiate, decat dupa 8 luni,cand a semnat un program de vizita dupa nenumarate scrisori din partea avocatului meu norvegian si la insistentele protectiei copilului din No. si in ultima instanta sfatuit presupun si de avocatii lui,roman si norvegian.
Ce drepturi i se incalca unui astfel de tata,inca o data va intreb? Am dovezi scrise despre tot ce va spun sau am omis sa va spun.
Copilul are un an si 5 luni,pentru cine a pierdut detaliul acesta,relevant sau nu..
Domnule Tgeorgescu,daca fapta nu constituie infractiune cf legii romane nu va fi extradata.
V-am dat si exempul referitor la Cuba...dar observ ca nu ma pot face inteles decat in instante...