legea 1/2009

daca a respectata legea 112 atunci are un bun. incontestabil!!!! niciodata nu am argumentat contra.
dar daca nu a respectat legea 112, atunci nu are bun si atunci imobilul poate fi retrocedat.
face o alta analogie foarte simpla:
eu am procura de la x sa ma ocup de vanzarea imobilului sau. si il vand, dar pentru ca sunt jmecher il vand la DOI fraieri. nu trebuie sa discutam latura penala a lucrurilor, ramanem la partea civila. este clar ca amandoi sunt de buna credinta, ca doar am pastrat aparenta de drept si aveam o procura autentica sa inchei actul. doar ca am facut-o de doua ori. deci aici legea imi da voie sa compar titluri si sa vad care dintre ei ramane cu casa si care trebuie sa alerge dupa mine sa-si ia banii inapoi.
de ce n-ar da voie legea si in situatia in care vanzatorul in loc de un impostor ca mine in exemplul anterior este statul?

Multumim foarte frumos pentru motivarea hotararii.

In ceea ce priveste problemele ridicate, sunt 2 distincte:

- daca a existat o hotarare irevocabila de restituire a bunului respectiv, similar cauzei Brumarescu, atunci este evident ca bunul nu poate fi vandut pentru ca nu se mai poate face aplicarea APARENTEI IN DREPT. Legea 1/2009 conditioneaza valabilitatea contractului dintre stat si chirias de BUNA CREDINTA a chiriasului. Daca exista o hotarare judecatoareasca irevocabila, foarte important ar fi fost ca acea hotarare sa fie trecuta in registrele de publicitate imobiliara, iar atunci BUNA CREDINTA a chiriasului nu putea subzista.
Eu cred ca daca exista o hotarare irevocabila pentru fostul proprietar, atunci actele organelor de stat care au instrainat ulterior deciziei irevocabile de instrainare pot fi anulate pentru NERESPECTAREA DECIZIILOR JUDECATORESTI. Insa sunt cazuri rare, nu stiu cati fosti proprietari au decizii irevocabile si nu pot intre in posesia imobilelor lor.

- in legatura cu respecarea legii 112/1995, daca motivul pentru care se sustine ca nu a fost respectata legea 112/1995 este faptul ca statul a instrainat un bun pe care nu il preluase cu titlu valabil, contractul de vanzare cu chiriasul nu este afectat, iar revendicarea nu este admisa pentru ca:
1. diferenta cu titlu valabil / fara titlu valabil exista doar pana la intrarea in vigaore a legii 213/1998.
2. legea 1/2009 abroga articolul din legea 10/2001 prin care se prevedea ca bunurile preluate fara titlu valabil raman proprietatea fostilor detinatori.
3. legea 1/2009 prevede ca Buna-credinta a chiriasilor este suficienta pentru ca contractul de vanzare cumparare sa fie "titlu opozabil de proprietate". Deci lipsa titlului de catre stat e acoperita de Buna-Credinta a chiriasului.
4. decizia curtii constitutionale din 10 decembrie 2008 asupra constitutionalitatii modificarilor legii 10/2001 arata ca nu se mai face o diferenta intre contractele dintre stat si chiriasi care au ca obiect bunuri fie preluate de stat cu titlu valabil, fie fara titlu valabil. Toate sunt preluari abuzive si au acelasi regim, regelmentat de legea 10/2001, care prevede acum ca vanzarea catre chiriasi duce la imposibilitatea restituirii in natura.

Ceea ce argumentezi tu, comparatia intre un impostor si stat nu poate fi primita. In legatura cu statul exista o prezumtie de incredere. Atat timp cat organele statului ti-au vandut, buna-credinta a chiriasului nu poate fi pusa la indoiala din start. Nu te poti increde in cineva mai mult decat in stat. Daca statul e vazut de la inceput ca mafiot, atunci nu mai trebuiesc respectate legiile lui. Spre exemplu o lege penala ar putea fi ignorata pe rezonul ca statul a fost impostor cand a regelementat o anumita infractiune. Nu e admisibil.
Binenteles, daca in concret se dovedeste o coniventa frauduloasa intre stat si chirias, buna credinta dispare. Insa prezumtia de buna credinta exista si e puternica, intarita de legea 10/2001.
Mai mult decat atat, si intre particulari exista acea teorie a mandatarului aparent, in care buna credinta a cumparatorului acopera viciile mandatului.

Exista totusi o situatie in care coexista doua bunuri in sensul CEDO pentru acelasi imobil

De exemplu A cumpara de la stat in 1997 un imobil pe legea 112/95 ,
B fostul proprietar vine in 2000 si constata ca imobilul a fost deja vindut prin 112/95 si ce face da in judecata ICRAL + PMB (evitind in mod direct sa implice in proces chiriasul si cu complicitatea consilierilor juridici de la PMB care nu comunica in instanta situatia juridica a imobilului prin care sa informeze ca imobilul fusese vindut inca din 1997 ) si obtine o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila de retrocedare a imobilului (de catre PMB care evident nu are ce sa-i dea inapoi) dar prin care se invoca textul standard ca statul nu are titlu. B il evita cu rea credinta intre 2000 si 2006 sa il cheme si pe A in instanta deoarece stia ca va pierde contra lui deoarece A cumparind inca din 1997 deci cu 3 ani inainte de declansarea actiuni de revendicare ,era de buna credinta
Dupa obtinerea hotaririi in 2006 B incepe procesul contra lui A si uite cum amandoi au doua bunuri in sensul CEDO
A care are imobilul cu cv pe legea 112/95, neanulat prin procedura din legea 10.(deci invoca un alt drept de proprietate) si B care are asa numita speranta legitima confirmata prin hotarirea judecatoreasca definitiva si irevocabila (deci invoca securitatea raporturilor juridice).

Cazul de mai sus este intalnit in sute de cazuri deoarece multi din fostii proprietari care s-au trezit mai tarziu dupa 2000 , si care nu au depus notificare dupa legea 112 in termen , s-au bazat pe art 2 al 2 din legea 10 prin care se prevedea ca bunurile preluate fara titlu valabil raman proprietatea fostilor detinatori dupa obtinerea hotaririi definitive. Acest siretlic a fost o tactica a unor avocati care sunt de partea fostilor proprietari si care exact in modul l-au recomandat .
Acest stil de procedura evident a avut acceptul unor judecatori care nu au solicitat in dosar relatii despre situatia juridica a imobilului.Tot asa nu intelegem ultima modificare a texului recursului introdusa pe ultima suta de metri in exact ultimile doua pagini ale motivarii recursului de exact ultimii judecatori care nu au vrut sa semneze recursul atitea luni de zile (din iunie 2008 pin ain februarie 2009) si au introdus o pisica moarta la final.

Problema este ca exact in textul motivarii recursului la pag 12 este din nou sustinut acest aliniat 2 art 2 din legea 10 , deci la data la care se va publica in MO recursul se va constata ca al 2,art 2 este deja abrogat prin legea 1/2009

treaba cu multi din fostii proprietari s-au trezit mai tarziu nu prea tine din urmatorul motiv: eu ca proprietar am demarat actiuni in revendicare pe dreptul comun inca din 93. apoi am citit frumoasa lege 112 si mi-am zis clar - nu mi se aplica, ca daca statul n-are titlu, apoi nu se aplica legea asta. eu am imobile luate pe 223 si in fapt (nici macar proces verbal). deci, 223 s-a abrogat in 89 ca abuziv si discriminator, deci pe cale de consecinta, nici pe vremea comunista nu se putea fundamenta un just titlu pe abuz. apoi in 89 autoritatile statului chiar recunosc acest abuz. nu mare mi-a fost surprinderea cand a trebuit sa ma judec pe exceptii de inadmisibilitate vreo patru ani ca sa o iau de la capat - intre timp ajunsesera unii deja la cedo si au dres si sectiile unite busuiocul. ma trezesc cu intampinari sau apeluri de la primarie ca 223 aplicat unui mort (!!! - nu glumesc) e just titlu. pai aici e groasa cu atingerea ordinii publice - nici nu mai trebuie sa merg pe necomunicarea deciziei si faptul ca nu m-am putut apara pe 1/1968 si alte fineturi d-astea.
colac peste pupaza, mai vand astia si unuia care inchiriaza in 97 cu cinci zile inainte de cumpara! si dai cu buna credinta si cu familia me de la 48 incoace, si dai si lupta si lupta si dai.
si acum stimate/stimata cocon, ce imi sugerati, ca daca cei care nu aveau dreptul sa cumpere pe 112 si au cumparat, aplicanduli-se acum legea voiculescu, au scapat cu frauda la art.9 l.112/95?
va intreb de curiozitate daca ati citit comentariul curtii constitutionale referitor la exceptia de neconstitutionalitate invocata in faza premergatoare votarii/promulgarii legii 112/95? stiau domnii al dracu' de bine cum e cu titlu (o gasiti abreviata in cauza brumarescu). si treaba cu titlu e clara din 1865 incoace, si chiar si comunistii n-au umblat la ea. au mai abuzat pe ici pe colo, dar n-au violat-o in grup. si acum vin si intreb - daca necunoasterea legii nu te fereste de efectele ei, si tu cumperi un imobil de la non dominus, ca deh, statul nu-i mafiot, dar tot n-are titlu, da face unul din primarie un ghisheft ca-ti da un apartament pe aviatorilor sau kiseleff, cum poti sa te feresti de efectele legii invocand buna credinta?
deci revenim la situatia celor pe 223 - care a fost abrogat in 89, publicat in monitorul oficial. deci baza legala din care statul si-ar deduce titlul valabil este considerat abuziva si abrogata. de unde dracu au astia atata buna credinta, ca parca mi-as mai cumpara si eu un pic sa am pentru zilele mai innorate. in aceasta situatie nu discutam despre notorietate (in sensul ca aceasta a "doua nationalizare" s-a dezbatut destul de amplu in mass media) ci pur si simplu despre LEGI!!!! cum ramane cu buna credinta domnilor?
pai vine maine unu la mine si-mi vinde un lucru furat. eu nu-l banuiesc ca deh e parlamentar si colectionar. cum ramane cu buna mea credinta. pai si ... si cu banii luati.
degeaba imi abroga domnul voiculescu art.2.alin.2 - in primul rand este un drept castigat si nu se mai poate lua inapoi, apoi s-ar cam da tot sistemul dreptului roman peste cap, ca daca posesorul nu are just titlu si proprietarul nu are posesie, atunci cine-i proprietarul in timpul posesiei abuzive? adica daca-mi strica posesorul jucaria eu pe cine mai chem in regres? nu glumesc - am o casa care timp de 60 de ani nu a fost intretinuta. s-au aprobat 2 reparatii capitale si se pare ca s-au construit doua vile din materialele alea, ca la casa mea nu-i nici o caramida noua. daca nu sunt proprietar in perioada deposedata, eu cu cine ma judec pe ruina edificiului? de fructele civile nici nu mai vorbim. dar daca nu mai sunt proprietar cum vrea domnu’ voiculescu, pai atunci nici revendicare nu mai pot sa fac. pai voi nu intelegeti ca daca a abrogat nu inseamna ca a derogat. acolo unde legea speciala tace, ea se completeaza cu legea generala (asa-i de la romani incoace!). deci cat timp nu deroga domnu’ voiculescu, e acolo pisica si e vie, si mananca soareci.
eu am invatat ceva drept prin strainatate. am citit apoi p-aici barsan si marin voicu din cei mai recenti - mi sa parut o.k., dar am mai cititi in materie de drepturi reale si alte carti (nu spun nume ca nu-i frumos) care erau de-a dreptul imbecile. dupa unele am inteles ca s-ar invata si pe la facultati! am impresia din ce in ce mai mult ca romania fiind o "piata" in care tovarasii au cam facut ravagii, adica s-a expropriat enorm de mult (comparativ cu ungaria, polonia sau rdg), se induc "curente" de gandire pentru ca la 210.000 de revendicari pe legea 10 si 85000 de vanzari pe legea 112, e o paine de mancat.
recunosc ca sunt un fost/actual proprietar si atunci nu am o atitudine chiar echilibrata. dar ceea ce ma uimeste pur si simplu este faptul ca ma intalnesc cu profitori pe 112 (deci oameni care nu au cumparat ca sa aiba unde sa stea, ca nu primea oricine repartitie in zona cu verdeata - ma-ntelegeti!) si constat ca sunt constienti de ghisheftul pe care l-au facut si sunt chiar mai inversunati in apararea PROPRIETATII lor, decat cei carora li se cuvine de drept. nu zic, ca multi dintre ei mai au vre-o cateva case si la munte, si la mare, si inchiriate!
deci nu vorbesc despre cel care a pornit acest thread si pe care il cred de buna credinta! cred ca si directia care i-am indicat-o in apararea pozitiei sale este o.k.
revin si inchei cu pisica moarta - pai nu-i moarta ca e vie. daca prin actul administrativ nu s-a perfectat translatarea proprietatii, atunci imobilul este in continuare in patrimoniul meu si am un drept pe care trebuie si pot sa-l apar. si daca legea voiculescu abroga acel articol, prin conventie si protocolul aditional tot acolo este, si legea neretroactivand, nu poate sa-mi spuna ca un 223 aplicat in 76 unui mort devine act valabil! in 76 traiau urmasii defunctului, si nu s-a comunicat niciodata nimanui nimic. tempus regit actum dragi prieteni, si in 76 era la fel de ilegal sa expropriezi un mort ca si acum, deci este nul absolut, deci statul n-are titlu si in ciuda domnului voiculescu si al art. 2 alin 2 abrogat eu tot proprietar raman.

In ultimele zile am vazut la tv cum chiriasii sunt evacuati de fostii proprietari ai imobilelor cumparate pe 112. Pai nu se aplcia legea 1/2009? Sau sunt procese judecate inainte de publicarea legii in MO? Noi avem proces in aprilie, suntem chiriasi ce am cumprat de buna credinta pe 112, am castigat tot pana la suprem, stateam linistiti cu aparitia acestei legi 1, sa avem motive de ingrijorare? Credeam ca totul devine mai clar acum: cine a cumparat, ramane in imobil, statul despagubeste fostul proprietar. E ceva ce imi scapa?
Multumesc frumos pentru orice sfat.