legea 1/2009

pai sa incepem cu inceputul:
1. legea 10/2001 se refera la imobilele preluate abuziv de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. nu are nici o legatura cu cine le detine la momentul promulgarii legii. cine le detine este relevant doar in sensul catre cine trebuie indreptata notificarea. acolo unde imobilul este detinut de o persoana fizica, deci un cumparator pe 112 (in 99% din cazuri, mai sunt si unii care au cumparat pe legea din 73!), legea spune ca trimiti notificarea primariei caci nu se mai poate restitui in natura, daca nu demonstrezi ca s-au eludat prevederile legii 112 in cadrul contractului de vanzare-cumparare.
2. nu, pentru ca vezi recursul in interesul legii, si acolo unde poti demonstra ca s-a incalcat un drept fundamental (iarasi in 99% din cazuri) poti merge pe dreptul comun. pe langa respectivul ril mai intervine si decizia cedo in cauza faimblat, deci pe cale ocolita nu se incalca art6. din conventie.
3. in patrimoniu nu intra decat cu titlu. deci ori e in patrimoniul statului si atunci preluarea s-a facut cu titlu valabil, ori statul este doar detentor precar si nu are titlu. avand in vedere situatia anterioara nu tine cu imbogatirea fara just temei, caci statul oricum trebuie sa dea despagubiri daca nu se poate restitui, fie pe legea speciala fie pe dreptul comun, caci exproprierea nu poate fi facuta decat prin justa si prealabila despagubire. cauza de utilitate publica o lasam de-o parte ca scriem prea mult, iar cu prealabila despagubire care ar mai trebui sa fie si justa ajungem fix la legea speciala. sau la dreptul comun caci s-a incalcat un drept fundamental.
4. stimate user, problema este ca si dumneavoastra ca si altii, printre care si leguitorii se invart ca pisica dupa coada si nu intra in miezul problemei - deci statul recunoaste ca a preluat abuziv! dar dupa aceea spune ca in anumite situatii ar avea titlu valabil. interesant ca nu am vazut pana acum pe nimeni sa tipe ca pe abuz nu se poate fundamenta un just titlu!!!!!! dintotdeauna si in romanica, si in perioada comunista!!!!! daca posesia ese abuziva nu poti uzucapa! asta s-a mai spus si in sentinte ale curtii supreme in cazuri de 92/50. deci treaba cu abuzul este cunoscuta! si totusi exista aparent "cumparatori de buna credinta pe 112"!!! de la statul care recunoaste ca si-a insusit bunurile in mod abuziv!!!!
5. legea 112 era doar pentru imobilele preluate cu titlu. legea 10 este pentru TOATE, deci si cele cu titlu, si cele fara titlu si mai interesant si cele cu titlu nevalabil (o nascocire a leguitorului, caci titlu este ori valabil ori nul deci fara titlu, deci nu exista o a treia categorie in acest sens).
da, a existat intotdeanua si va exista si in continuare posibilitatea de a merge pe dreptul comun. dar din cu totul alte motive dupa parerea mea - legea 10 in forma initiala te trimetea pe calea contestatiei catre o instanta care nu avea plenitudine de competenta, si chiar in mod explicit te trimetea la instanta de drept comun sa te judeci pe titlu!!!!! prin modificarile din 2005, aceasta carenta a fost oarecum indreptata (te judeci la tribunal sectia civila), dar nu a fost nici o repunere in termen!!! si ai un fel de struto-camila, caci ai o decizie administrativa care merge la civil (dar nu-i prea trasa de par solutia, mai ales ca ar avea plenitudine de competenta, caci ai majoritar elemente de civil care duc catre emiterea deciziei si mai putin elemente de administrativ).
6. treaba cu 223 este absolut hilara (si eu am "pierdut" in favoarea statului pe 223 si nu am avut nici o problema sa merg pe dreptul comun si sa am din 2004 titlurile defiintate). in ceea ce priveste acest decret, toata lumea uita ca a fost abrogat la 30 decembrie 1989!!!! ca fiind abuziv si discriminator. pe cale de consecinta statul "de drept" postrevolutionar nu ar fi putut niciodata cu minim bun simt argumenta ca are un titlu valabil. s-a intamplat, dar in covarsitoarea majoritate a cazurilor la curtile de apel sau la curtea suprema s-a statuat ca pe 223 titlul nu era valabil.

Multumesc fsg pentru interpretare, am mai citit postari ale dvs. si mi-a placut foarte mult abordarea si gandirea. Sunt de partea fostilor proprietari pe care consider ca prin aceasta lege sunt deposedati de proprietati fara scrupule. Dar eu ma gandesc la niste spete in care proprietarii nu au depus notificari in termen, proprietatile le-au fost luate in baza lui 223, unele cu plata, altele fara si incerc sa gasesc brese in lege, de care sa ma pot agata.
Abuziv nu inseamna ilegal ? Adica titlu nul ? Deci, daca Statul recunoaste explicit in art.1 ca nu are titlu, iar in art.2 si NM arata expres unele acte normative prin care a preluat imobilele si care nu conduc la un titlu de proprietate al Statului, atunci cum poate sa inchida calea dreptului comun la o actiune care conf.C.civ.este imprescriptibila ?
Art.21 din Legea 10 prevede: " (1) Imobilele - terenuri şi construcţii preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii deţinătoare."
In cazul in care pana in prezent nu s-a depus notificare, iar imobilul a fost instrainat de catre Stat (imobilul a fost preluat fara titlu) unei persoane fizice inainte de 2001, nu se poate invoca faptul ca in acest caz nu se aplica prevederile Legii 10 si atunci se poate merge pe dreptul comun art.480 sau 998, 992 C.civ. ?
Oricum la mine in cap, e cam varza, incercand sa gasesc cea mai buna metota le-am cam balibusit pe toate ! Scuze.

artificiul nu merge – pentru ca legea se aplica imobilelor PRELUATE abuziv de stat intre 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
dar daca ma leg de patrimoniu:
1. incep actiunea cerand sa se constate ca statul n-are titlu. petitul acesta trebuie sa mi-l judece judecatorul chiar daca este tentat sa-mi spuna ca am actiune in revendicare si ar fi inadmisibila, pentru caci altfel se face vinovat de denegare de dreptate si nu o sa-i fie bine. poate la prima instanta ma tranteste, dar in apel au mai putine dosare de solutionat si neuronul zburda mai liber. cel tarziu in recurs isi dau seama ca daca nu caseaza si trimit la rejudecare e groasa.
2. daca statul n-are titlu atunci nu a intrat niciodata imobilul in patrimoniul sau, cum dealtfel scrie si in legea 10 (inainte de voiculescu) si in codul civil. chiar daca voiculescu a abrogat acel articol, nu deroga de la el si atunci unde legea speciala tace este completata de legea generala. deci, pe scurt, valabilitatea titlului meu, constatat la primul petit si fundamentat pe lege nu mi-l poate INVALIDA nici voiculescu si nici nimeni, pentru ca preluarea gresita s-a facut atunci si nu poate fi validata acum. deci daca tovarasii au gresit in aplicarea lui 223, nu poate voiculescu sa indrepte eroarea produsa atunci. ea tot eroare este si ramane si conduce la nulitatea absoluta a titlului statului! deci, imobilul nu a intrat niciodata in patrimoniul statului.
3. in 1995 inventeaza tovarasii postdecembristi legea 112 si de fapt ma nationalizeaza a doua oara. pai, dragi tovarasi si pretini, prima oara ati dat gres, si a doua oara repetati greseala? pai n-aveti titlu, ca mai ales la 223 doar voi l-ati abrogat ca nedrept si discriminator la 30.12.1989. deci voi l-ati declarat abuziv si acum, in 95, veniti si-mi spuneti ca ar fi just titlu? nu-i frumos.
4. dar sa spunem ca ei vand cu toate ca n-ar avea voie, ca legea se aplica doar celor luate cu titlu valabil!, si cumparatorul este de buna credinta. o problema foarte discutabila cu buna credinta, dar discutia asta o lasam pe alta data. deci vine un 112ist, si sa spunem ca omul cumpara cu buna credinta un bun care ar putea fi furat. (exista precedente legale – legea 18 si 50/1991 (ultima de ex. spune ca statul nu are voie sa concesioneze imobile care ar putea fi revendicate!!!!!!)). si are acum 112ist-ul titlu valabil, pentru ca se baza pe o lege, aparent statul avea titlu si in rest a indeplinit toate conditiile cerute de lege! deci statul acesta (de fapt nu statul in sine ci LEGISLATIVUL, adica tovarasii senatori si deputati!) stabileste prin lege ca sa fie doua titluri valabile pe acelasi imobil in concurenta. urata chestie asta! si mai urat este ca imobilul de jure se afla in patrimoniul meu, dar daca neproprietarul l-a vandut unui tert de buna credinta care exercita si posesia, a intrat si in patrimoniul lui (!) si atunci de jure si de facto eu am fost expropriat in 1997 (sa spunem) si nicidecum inaninte de 1989 cand s-a preluat doar de facto, caci la petitul 1 constatasem ca titlul e nul absolut!
5. magaria lui 112 (una dintre ele) este ca putea cumpara chiriasul inainte ca proprietarul sa-si fi primit despagubirea (nu discutam de valoare) si sa faca de exemplu contestatie. deci mecanismul creat era gresit (de fapt ideea era sa puna cat mai repede mana pe ele!) si atunci s-a argumentat ca daca proprietarul oricum e despagubit si legea prevede ca nu i se poate restitui, merge sa vanda mai inainte de a rezolva cererea proprietarului. paradoxul este ca si in constitutiile comuniste scria de justa si prealabila despagubire!!!
deci eu nu revendic nimic dragi prieteni, ci ma impotrivesc unei exproprieri ulterioare datei de 22 decembrie 1989. pentru asta inca n-au facut lege speciala! si au facut-o si neconstitutional, caci trebuia sa primesc justa si prealabila despagubire.

dar atentie mare mare!!!! actiunea “in revendicare” nu este chiar imprescriptibila. posesia exercitata de 112isti este posesie utila (de aceea au si dat-o tovarasii atunci cu cei 10 ani interdictie de instrainare, ca daca-i prinde in termenul asta cu “fofarlica” s-o poata da la intors). deci, 112istul poate uzucapa cu acte in regula, pe cand statul nu putea caci posesia sa baza pe abuz.
actiunea contra statului pe despagubire in echivalent este “imprescriptibila”.

am vazut nenumarate actiuni in instante in care bietii oameni aveau dreptate dar pentru ca niste avocati necreativi au indicat doar sec articolul din codul civil sau legea speciala, respectivii au “murit” cu dreptatea in brate. am ajuns la concluzia ca nu ajunge doar sa invoci articolul corect si sa speri ca judecatorul stie ce trebuie sa faca.

si pe calea asta invit pe toti “fostii” carora li s-a dat o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care stabileste lipsa titlului statului sau nulitatea absoluta, sa se inspire din cauza weissman (cedo 24 mai 2006) si sa ceara si fructele civile culese de neproprietar. important este ca hotararea definitiva si irevocabila sa nu fie mai veche de 3 ani la momentul promovarii actiunii pentru fructe.

Deci, am inteles bine ? Actiune in revendicare la petitul 1 si actiune in constatare la petitul 2 ? Sau se poate merge numai pe un singur petit acela al actiunii in constatare, datorita faptului ca actiunea in revendicare in aceste cazuri este inadmisibila (dupa cum spun ei) ? Dar daca imobilul a fost luat pe 223, jumatate cu plata, jumatate fara plata, mostenitorii pana la data prezentei nu au intreprins nimic, iar imobilul nu a fost instrainat ?
Eu inteleg prin abuziv, adica ilegal, nul, lovit de nulitate absoluta mai ales in domeniul proprietatii. Iar daca legea prevede expres care sunt actele normative ilegale prin care nu a dobandit titlu valabil, unele expres aratate la art.2, pentru ce mai este necesara in aceste cazuri, actiunea in constatare, din cauza lui 213/98 art.6 alin.3 ? Dupa mine actiunea in constatare este necesara unde legea nu arata expres actele normative aplicate la preluare, ca de exemplu art.2, lit.b), d), f),etc.
Intodeauna imi place sa dau citate din toate articolele la care fac referire, dar atunci intervine faptul ca scriu prea mult si dl.judecator se plictiseste citind sau chiar nu citeste, dar eu scriu in continuare tot asa pentru ca o data si o data o sa pot sa ii dau in cap prin faptul ca nu a citit ceea ce era scris negru pe alb.
Multumesc pentru sfaturi, ati fost deosebit de amabil. Eu cam dau cu stangul in dreptul ca pana acum am avut mai mult probleme cu Legea 18, cu Legea 10 mai putine.

inteleg ca acel imobil mai exista si ca nu este vandut. a fost preluat pe 223 jumatate cu plata jumatate fara.
1. jumatatea cu plata a fost platita? si lui strabunica mea care a plecat in 44 de frica sa nu ajunga la munca silnica in urss cum s-a intamplat multora, iar in 76 i-au luat pe 223 si in decizie scrie ca i-ar da 40000 daca face dovada plecarii legale din tara. dar respectiva decizie nu a fost nici macar afisata la usa consiliului popular. nici in dispozitivul deciziei nu scria ca se comunica expropriatei. deci s-a incalcat si dreptul de a face contestatie pe legea din 68! deci, pe langa faptul ca nu era aplicabil 223, caci ea nu parasise republica socialista romania ci regatul!!!! au mai facut o serie intreaga de incalcari ale prevederilor decretului insasi.
trebuie deci luate si invocate ABSOLUT TOATE aceste elemente care duc catre nulitatea absoluta a deciziei. si acest prim petit de CONSTATARE A NULITATII ABSOLUTE a respectivei decizii nu poate sa nu fie primit de catre instante. este denegare de dreptate si scrie foarte clar chiar la inceputul codului civil ca trebuie sa primeasca acest petit.
s-a format un curent printre judecatori ca daca este o actiune in revendicare si nu poate fi primita ca atare, iti trantesc toata actiunea. din pacate complet gresit, si le-a cazut unora destul de greu la stomac treaba asta. deci trebuie sa spuna ca statul nare titlu si ca actiunea in revendicare nu poate fi primita!
dar daca ar spune ca statul n-are titlu, deschide petentului o serie intreaga de alte posibilitati si cea mai importanta este ca in acel moment ai un bun in sensul cedo si orice ar face iti incalca art.1 protocol 1. deci , cu exceptia "prescriptibilitatii" de care facusem vorbire anterior, daca petentul ridica problema corect, judecatorul nu are cum sa nu primeasca.
dar sa intelegem o chestie foarte importanta de la bun inceput: justitia nu incepe cu judecatorul!!!! de regula se termina cu judecatorul! si daca petentul sau avocatul acestuia nu a cerut cum trebuie!!!!! atunci judecatorul cu cea mai mare bunavointa si intelegere nu are cum sa-i dea!!!!!!!! deci nu judecatorul este de vina in multe cazuri in care s-au pierdut case aiurea, ci din pacate avocatul ca nu a stiut sa ceara respectiv CUM SA CEARA!!!! nu iau apararea judecatorilor, caci am avut si eu parte de decizii hilare - merg pe cazul de mai sus cand mi s-a spus ca 223 fusese aplicat corect cu toate ca strabunica plecase in 44. dar bineinteles ca n-a tinut, caci pe la instantel superioare aveau neuronul mai liber onor judecatorii - deci in sistemul acesta de multi hulit, au pana una alta mi-am gasit dreptatea. dreptatea se administraza in trei reprize - important este sa castigi ultima. daca m-au trantit la primele doua de fapt imi dau posibilitatea sa imi argumentez si mai bine cauza, poate intr-adevar am omis ceva pana atunci.
deci fac actiune in revendicare pe 480 si incep prin a se constata nulitatea absoluta a titlului statului. continui sa invederez ca data fiind nulitatea actului de preluare respectivul imobil inca mai este in patrimoniul meu cu toate ca nu pot exercita posesia - dar in principiu as putea sa-l vand!! (vezi cumparatorii de drepturi litigioase!). deci daca judecatorul a trebuit sa-mi dea dreptate la primele doua petite (cu nulitatea absoluta si cu patrimoniu), cum mai poate sa spuna ca nu poate ordona si restituirea, mai ales daca n-a cumparat intre timp nimeni?