" Romania" este un domiciliu la care poate fi luat minorul ?

proastasatului a scris:

Problema ridicata de Ecaterina era,

Intrebarea adresta de Ecaterinaa contine 45 de cuvinte. (cu tot cu "bună").

Iar dvs. numai in ultima postare aţi adăugat vreo 400 ...pe lângă problemă.

Repet, adresati intrebările CINSTIT (nu cu jumătăţi de adevăruri, care nu reprezintă altceva decât minciuni întregi) şi veţi căpăta răspunsurile adecvate.

Iacă simetrie (exemplu luat la întâmplare):

"Mama nu poate schimba domiciliul minorului in alta localitate sau tara decât cu acordul scris al tatalui...Programul se va desfasura cu luarea minorului din domiciliul mamei iar in cazul in care tatal paraseste domiciliul din Bucuresti impreuna cu minorul o va anunta pe mama cu privire la locatie si ii va permite minorului sa vorbeasca la telefon cu mama zilnic". (Judecătoria Sectorului 2 - Dosar 39500/300/2011)

Condiţia esenţială pentru a obţine scris, negru pe alb, o astfel de simetrie (ca să nu-ţi trebuiască al "enşpelea" proces pentru asta) este să nu respingeţi cu mâinile, cu picioarele, cu cărbuni aprinşi, orice amârâtă de idee că minorul şi celălalt părinte cu care l-aţi făcut (că nu l-aţi făcut prin fotosinteză) au RECIPROC dreptul de a păstra legături.

Pe acest site nu căutaţi altceva decât APROBAREA acelei nesuferite terori care face pe om sclavul părerilor altuia şi care se numeşte GURA SATULUI (mutată online).

Ce exemplu mai bun vreţi decat acest nume de utilizator pe care vi l-aţi ales şi care se cheamă proastasatului?

De ce stimată doamnă!? De ce vă victimizaţi în asemenea fel!?

Nu pot să vă ţin hangul pentru că am copilărit într-un sat, iar "locaţia" era dincolo de gardul din fundul grădinii, gard pe care nu l-am sărit niciodată din pricina acelei nesuferite terori, ai cărei sclavi se găseau şi de-o parte şi de cealaltă.

V-aş dori să nu ajungeţi să vă spună vreodată propriul copil că ar fi preferat să fiţi de-adevăratelea proastasatului, măcar din când în când, decât să căutaţi mereu să vă spună satul: "brava muiere!".

Asta ca să înţelegeţi de ce mi-am luat răgazul de a mă angrena într-o "dispută" cu dvs.

Doamna Ecaterina, din moment ce nu ati dat amanunte despre tata, nu pot decat sa presupun ca nu se afla in aceeasi localitate cu dv. In aceasta situatie, pe perioada vizitei, tatal nu e obligat sa ia copilul din localitatea dv sa-l duca in localitatea lui, poate foarte simplu ca, o data la doua saptamani sa vina in localitatea dv si sa inchirieze o camera la hotel. Ce sa faca instanta in aceasta situatie? Sa il oblige pe reclamant sa se cazeze la o anumita "locatie". Faptul ca nu va convine "locatia" aleasa de tata este stric problema dv, nu ii puteti impune acestuia unde sa stea, sau daca "nu va convine locatia", nu aveti decat sa suportati dv costurile, ca doar o faceti pentru copilul dv, nu?

\"Până la urmă ce vă nemulțumește? Faptul că legea nu e bună sau faptul că judecătorii nu o aplică?

După părerea mea, Indiferent de cauza nemulțumirilor D-voastră, e foarte puțin probabil ca cineva din forum să poată face ceva în sensul diminuării acestora, datorită simplului fapt că acestea nu au o cauză exterioară ci una mai de grabă interioară.\"


Si una si alta....Legea in privinta minorilor (majoritatea prevederilor) este doar o noua forma fara fond, cam la nivelul celor care ajung sa ia decizii in politica.....

In speta in cauza: incalcarea grava a legii, de catre judecatori, care pot juca oricand rol de mici tirani ai lumii, intrucat nu prea le poti face nimic.

Pentru luarea copilului in weekend, care presupune si gazduirea peste noapte si somnul de peste zi, este obligatorie existenta unui domiciliu stabil si o ancheta PSIHOSOCIALA la nivel european... Nu discutam vreo vacanta, ci o vizita regulata. Si nu discutam nici logica acestor prevederi, ci respectarea lor de catre cei care ar trebui sa viseze legea.

Nu am discutat framantari interioare sau parapsihologie....am pus o intrebare referitoare la legalitatea unei sentinte, de unde cauze interioare ?

"Această dispoziție a instanței nu înseamnă că nu aveți dreptul să știți care este acea locație în concret. În fond care este problema? Tatăl are dreptul potrivit instanței să-l ia pe minor la domiciliul său de 2 ori pe săptămână sau în weekend."

Aceasta dispozitie a intantei nu impune tatalui nimic. Poate duce copilul unde vrea, iar eu nu pot face nimic, deoarece din punct de vedere al organelor abilitate (ex. politia), tatal nu are nici o obligatie de a ma anunta nimic.

In aceasta speta, tatal domiciliaza in strainatate, iar in Romania nu are un domiciliu stabil, numind la fiecare proces alt domiciliu, de forma, diferit de cel din buletin. Deci nu exista "domiciliul sau".

m_ella2005

"Ce sa faca instanta in aceasta situatie? Sa il oblige pe reclamant sa se cazeze la o anumita "locatie". Faptul ca nu va convine "locatia" aleasa de tata este stric problema dv, nu ii puteti impune acestuia unde sa stea, sau daca "nu va convine locatia", nu aveti decat sa suportati dv costurile, ca doar o faceti pentru copilul dv, nu?"

Instanta are o lege de respectat. Judecatorul este sclavul legii si nu al propriilor convingeri. Eu nu ii pot impune tatalui nimic, insa ca mama am dreptul si obligatia de a-mi apara copilul. Daca eu nu-i pot impune, legea o face.....
Parere personala: nu consider ca relationarea dintre tata si copil, in cazul meu, se face noaptea intr-o camera de hotel

Dnei Romascanu

"Da doamnelor, ROMÂNIA este un loc în care se pot organiza întâlniri ale copilului cu părintele de care este separat şi nu există niciun argument pertinent care să pledeze în sprijinul ideii că o plimbare, această nevoie primară a vieţii, ar fi contrară interesului superior al copilului ... când căruciorul e impins de TATÃ."

Sunteti un adevarat militant antidiscriminare. V-am mai spus si cu alta ocazie ca sunteti talentata la literatura. Insa, departe de mine gandul de a discrimina sau a acuza , pe criteriul sexului. Daca in postarile mele, aduc acuzatii "tatalui" o fac doar aceluia, care, in cazul meu, o merita.

Daca ramanem in sfera literaturii, va spun ca "Nu exista niciun argument pertinent, pe care sa-l invoce un tata biologic pentru faptul ca nu si-a asumat, aceasta nevoie primara a vietii, adica rolul de parinte fata de copilul sau. Si asta, chiar in Romania, intr-un loc sau chiar mai multe"

sau

" Nu exista niciun argument pertinent, pe care sa-l invoce un tata, care si-a lovit copilul inca nenascut, sfidand viata insasi si interesul superior al fatului, la care legea nu face referire.
Aceleasi maini parintesi strangulau fiinta datatoare de viata, in timp ce doua maini micute cautau disperate izvorul nesecat de hrana si de sanatate, aceasta nevoie primara, chiar primordiala, a vietii. Intre timp interesul superior al copilului se ducea de rapa. Toate se intamplau in Romania, intr-un loc."

Cat priveste legea, legea 272/2004 precum si Noul Cod Civil s-ar putea sa aiba ceva impotriva unei plimbari (indiferent de sexul persoanei), iar instrumentele judecatorilor ar trebui sa fie aceste fragmente si nu cele literare.......

Ecaterinaa a scris:

In speta in cauza: incalcarea grava a legii, de catre judecatori, care pot juca oricand rol de mici tirani ai lumii, intrucat nu prea le poti face nimic.

Și totuși ați avut pentru cauza aceasta trei grade de jurisdicție, în care au judecat în total 6 judecători (la fond, apel și recurs).
Chiar credeți că toți s-au coalizat impotriva D-voastră?

Poate se rezolva problema cu o cerere de lămurire a dispozitivului.

În altă ordine de idei, ce ar trebui să puteți să le faceți judecătorilor care dau o hotărâre care nu vă convine sau pe care o considerați nelegală? Pentru asta aveți căi de atac, iar în materia dreptului familiei sunt 3 grade de jurisdicție. Câte credeți că ar trebui să fie?
Dacă judecătorul se comportă abuziv puteți să faceți plâângere la Inspecția judiciară din cadrul CSM. Mai mult de atât... ce ar trebui să puteți să-i faceți?

Chiar sunteți convinsă că în toată această poveste nu aveți a vă reproșa nimic și ați făcut totul perfect în ceea ce privește acest proces, iar singura vină o au cei care au judecat cauza?