Santaj, mita sau despagubire - intrunirea elementelor constitutive ale unei infractiuni

Cred că discuțiile au ajuns să se indepărteze oarecum de esența subiectului.

Conform tendinței generale, chiar și în materia dreptului public (în special cel penal) se merge în ultima vreme pe „înțelegerea” părților. Vedeți prev. art. 320 ind. 1 CPP prin care inculpatul face de fapt o „înțelegere” recunoscând fapta, în urma căreia „beneficiază” de ceva avantaje. Mai mult în noul Cod penal și de procedură penală se merge și mai departe pe această direcție, procurorul putând să facă o „înțelegere” cu inculpatul chiar și în ceea ce privește cuantumul pedepsei, iar pebaza aceastei înțelegeri inculpatul va fi condamnat de către instanță.

Deci, văzând puțin mai în ansamblu problema, dacă până și la săvârșirea unor infracțiuni (mai mult sau mai puțin grave) se poate ajunge la o oarecare „înțelegere” (fie între făptuitor și pers. vătămată - vezi cazurile de împăcare, sau chiar între făptuitor și organele judiciare), de ce să nu fie posibilă a asemenea înțelegere între două părți ale unui raport juridic din afara sfera penalului?

Adică, dacă omul nostru a fost prejudiciat prin calitatea discutabilă a produsului cumpărat și a cerut „o despăgubire” pentru aceasta în schimbul nesesizării instituțiilor competente, iar comerciantul respectiv a acceptat „convenția”, de ce să ne punem problema că ar fi vorba de o infracțiune.

În fond, vânzătorul ar fi putut foarte bine să refuze să dea acea „despăgubire” și să suporte consecințele divulgării adevărului.Nu se poate vorbi de o constrângere în situația în care acesta putea oricând să refuze să dea acei bani și să-și asume sesizarea pe care ar fi făcut-o cumpărătorul.

Sunt aproape convins că într-un asemena caz s-ar dispune o soluție de netrimitere în judecată de către procuror, iar dacă totuși s-ar ajunge la instanță s-ar da o soluție de achitare.

PS
Să nu uităm că în noul Cod penal chiar și pentru furt este prevăzută posibilitatea „împăcării” părților, tocmai în baza „convenției” care poate interveni între părți.

in analizarea infractiunii de santaj : [ link extern ] /

"Este irelevant pentru realizarea infractiunii daca victima a cedat sau
nu violentei sau amenintarii. Prin astfel de mijloace, autorul trebuie
sa determine subiectul pasiv aiba conduita pretinsa de autorul
santajului, nefiind cerut de text ca victima sa fi cedat violentei ori
amenintarii exercitate asupra sa de catre subiectul activ. Prin
urmare, suntem în prezenta unei infractiuni de pericol, nu de
rezultat."

cat despre nup si eu sunt convinsa ca aceasta ar fi solutia, cel mult o amenda

ps nu chiar pentru orice fel de furt ....

si daca tot a venit vorba de impacarea partilor, ce parere aveti, in cazul in care legea nu prevede expres, e posibila impacarea partilor ??? de ex infractiunile informatice unde nu este prevazuta expres nici plangerea prealabila, nici impacarea....

aeveronica a scris:

ps nu chiar pentru orice fel de furt ....

Pentru toate mai puțin cele care au ca obiect material bunuri din patrimoniu cultural sau cele privind combustibilii (țiței, motorină, etc.)
Vezi art. 231 alin. 2 NCP.

"sãvârşite între membrii de familie, de cãtre un minor în paguba tutorelui ori de cãtre cel care locuieşte împreunã cu persoana vãtãmatã sau este gãzduit de aceasta" - deci e un furt cu subiecte speciale, numai ele se pot impaca

Era vorba de Noul Cod penal (NCP) nu de actualul Cod penal.
Vedți articolul pe care l-am indicat din NCP.