Povestea unui spital fantoma

Incep sa nu mai inteleg... nici cat credeam ca am inteles... Expun ceea ce am priceput, acum, ca ar fi subiectul...
Medicii din policlinica sunt obligati sa presteze ore de munca pe ambulanta. Practic, nu au acest drept, pt ca nu au calificarea (specializarea) necesara. Daca vor lucra pe ambulanta vor trebui sa ceara hartii scrise si semnate de manager (inclusiv) prin care sunt "detasati” la serviciul de ambulanta, sa fie "acoperiti” daca ii intreaba cineva ce cauta acolo... Dar, daca e cum afirmati si managerul are cunostinte printre bube sus-puse atunci nu va intreba nimeni nimic si in caz ca vreunul dintre medicii generalisti-urgentisti da chix cu vreun pacient care a avut nevoie de asistenta de urgenta se va musamaliza chestia si gata. Cum va ramane cu ceea ce numim constiinta, nu stiu. Un medic care are constiinta refuza – cu orice risc – o asemenea implicare.

Solutii... ar fi ca toti medicii care isi desfasoara activitatea in policlinica respectiva sa refuze munca pe ambulanta..., sa isi dea demisia in bloc... Dar, n-o vor face, pt ca au familii de intretinut etc s.a.m.d... Atunci, vor fi nevoiti sa isi asume riscul de a calca juramantul profesiei si de a scurta, eventual, drumul unor pacienti catre cer...
Managerul nu e asa prost sa accepta demisiile – ramane fara "forta de munca”.
Cine vrea sa construiasca trebuie sa se uneasca!

Nu se intelege de ce s-ar deschide procese penale unor nevinovati... Pt ca i-ar prinde lucrand pe ambulanta fara sa aiba aceasta specializare? Cine sa vina in control, daca scrieti ca plangerile si memoriile pe la "lupi” nu au ecou? Nu ii va controla nimeni la diplome... Un cerc vicios: managerul (cu spate asigurat) pune medicii de familie sa lucreze ca medici pe ambulante, dar nimeni nu va veni in control deoarece infractiunea e cunoscuta si acceptata de forurile superioare. Daca la acest aspect va referiti inseamna ca medicii au ca "scapare": sa isi dea demisia, sa refuze, sa sesizeze forurile internationale si altele asemenea. Sau sa munceasca si pe ambulante... Daca nu vor sparge cercul, vor lucra si pe ambulante...

Si vor lucra... Fara suparare: daca persoana direct implicata n-a avut nici curajul de a scrie la adapostul anonimatului (nu trebuia sa scrie de la PC-ul propriu) cu atat mai putin va avea curaj sa ia taurul de coarne.

Dar ce se poate intampla daca in perioada in care prietenul dvs. este in continuare angajat si efectueaza o munca pentru care nu este si un pacient(nu neaparat al lui)suscomba ca urmare a unui tratament defectuos.O ancheta dispusa ar scoate ,fara indoiala la suprafata, toate neregulile inclusiv cele comise de prietenul dvs..Singurul sfat este conform unui vechi dicton romanesc:"mai bine sarac si curat",
>Deci sa paraseasca acel loc atat e,l cat si colegii lui de munca care sunt de buna credinta ,pana nu este prea tarziu si sa intreprinda ce se cuvine din punct de vedere legal

@trope_doi: persoana de care vorbesc se afla in plina depresie. Are apartament cumparat in rate si plateste pe urmatorii 25 de ani de se cocoseaza. Nu vrea sa construiasca sau sa darame nimic, vrea doar sa aiba dreptul la munca. Daca ar gasi in alta parte ar pleca instant. In rest cred ca ati inteles foarte bine: ei sunt oblgati sa lucreze pe ambulante si nu pot avea nici o hartie care sa-i acopere, din moment ce nu au specialitatea necesara. Scenariul poate decurge dupa modelul din postarea d-lui r.gabi. In urma unui deces apartinatorii pot intenta proces penal. In legatura cu viata pacientilor si juramantul hipocratic trebuie sa specific ca nu e vorba de manevre medicale gresite, ci de anumite manevre necesare in cazul unor complicatii, si pe care medicul de familie nu le cunoaste si nu are dreptul sa le presteze. Problema nu e ca ar face ceva gresit, ci ca in anumite cazuri nu poate face mai mult.

As dori sa mai pun in discutie si latura morala. In momentul de fata sistemul medical romanesc se confrunta cu o criza grava de medici urgentisti. Multi au emigrat, altii au abandonat specialitatea, iar cei tineri au grija sa o ocoleasca. Cei care suna la 112 se pot trezi cu o simpla asistenta sau doar cu soferul. O spun din proprie experienta, cand cei de la 112 s-au oferit sa ma serveasca pe post de taxi. Daca e sa judecam la rece prezenta acestor oameni n-ar fi atat de rea. Cu o asistenta ai 1% sanse de supravietuire, cu un medic de familie sansele cresc la 50%. Sa gasesti un urgentist e parfum, dar daca nici 112-ul nu prea mai are atunci ce pretentii sa mai avem? Hai sa spunem ca prezenta lor e chiar un noroc in comparatie cu prezenta unei asistente sau a unui sofer. Chiar daca nu e legal, as prefera oricand sa fiu asistat de un medic de familie decat de o asistenta sau sa merg doar cu soferul. De aceea cred ca ar trebui sa aratam mai multa ingaduinta si sa le dam un sfat. S-ar putea sa avem nevoie de ajutorul lor candva.

Ce m-am straduit sa scriu? Exact ceea ce scrieti dv: s-ar putea intampla nenorocirea sa se agraveze starea unui pacient care ar fi asistat de un medic de familie obligat sa fie medic de urgenta – caz in care nimeni nu va fi pedepsit (se va musamaliza chestiunea, in urma unei „cercetari de fatzada) pt ca sefii cei mari se cheama ca sunt in cunostinta de cauza – unii sunt in culpa pt ca i-au obligat, ceilalti sefi (mai de sus) sunt in culpa pt ca au acceptat (iar medicul direct implicat are sansa de a nu fi acuzat de nimic, pt ca nu s-a dus de capul lui pe ambulanta).
Cand am scris despre hartii care sa ii "acopere” pe medicii respectivi m-am referit la faptul ca managerul ar trebui sa le treaca macar in fisa postului o asemenea atributie... Daca nu ar fi "dispozitii de sus” in ce baza vor fi acceptati pe ambulanta? Pt ca vor ei? Nu s-ar putea, mai ales ca medicii in cauza nu accepta, de principiu, asa ceva pt ca nu sunt specializati in domeniul urgentelor medicale!
Toate sfaturile ce ar putea duce la schimbarea starii de fapt cred ca v-au fost oferite, pt ca nu sunt prea multe de facut: demisie (ceea ce inteleg de ce nu se poate); refuz categoric (managerul s-ar putea afla in situatia de a nu putea concedia toti medicii aflati in aceasta situatie ingrata); memorii la minister, la primul ministru, la organizatii profesionale internationale; actiuni in instanta... Chiar nu imi dau seama ce ar mai putea fi... si, dintre toate, ati scris ca nu poate fi vreuna acceptata. Deci... ramane sa isi asume fiecare riscul si sa spere ca nu se va intampla nimic rau. Sau, sa fie solidari si sa refuze toti. Chiar nu vad o alta posibila rezolvare... Ca medic, fiecare stie ca, mai intai, trebuie curatat puroiul, abia apoi se poate spera la insanatosire.
Toata stima pt profesia de medic. Zau!

In principiu, stimate"Pixelut"dvs.,ca si cel care a postat dupa dvs.aveti dreptate.Problema morala este problema sistemului,pe care eu, dv.si multi dintre cei care au fost ajutati in momente grele de medici destoinici sau dintre cei care au patimit sau mai patimesc ca urmare a unor medici incompetenti sau care au fost victime ale unor malparxis-uri nerecunoscute de organele specializate ale medicilor,transformate in sindicate de breasla.,nu o putem rezolva.Singura rezolvare este in interiorul unui sistem care trebuieste reformat prin lege si prin competente..Din punct de vedere legal,drama celui despre care relatati este aceea ca are probleme financiare,ca si probabil multi dintre romani si desi stie ca nu respecta legea, din cauza problemelor financiare ar accepta sa nu o respecte,iar intr-o alta parte a forului sau intim nu este de acord cu ce se petrece.Vine o intrebare logica:cel sau cei care il folosesc pe el si pe ceilalti aflati in aceasta situatie,credeti dvs.ca nu cunosc acest lucru si tocmai de aceea fac ceeace fac?.Situatia este grea,de-a dreptul dificila, pentru ca cineva"trebuie sa rupa pisica in doua"...Pisica aceasta este atat de bolnava incat boala ei se poate extinde in orice secunda.Totusi, cineva trebuieste sa aiba curajul sa o faca