Prim-ministrul poate fi dat in judecata pentru afirmatii mincinoase facute la tv?

Din câte înțeleg și pe D-voastră v-au manipulat.

Adică sunteți de acord că în general nu e bine, că există multe lucruri care ar trebui schimbat... dar nu facem nimic.
Ne plângem că ne e greu, că cei care ne conduc nu-și fac treaba... dar nu facem nimic.

Care credeți că e diferența dintre conducătorii aleși democratic ai unei țări gen Norvegia, Suedia, Olanda, etc... și conducătorii aleși tot democratic ai unei țări gen Albania, Bulgaria, România, etc...?

Diferența este electoratul, adică populația sau alegătorii și opținea lor, și mai ales atitudinea celor din urmă care se conduc după principiul „lasă că mai merge și așa” și a celorlalți care chiar vor să facă ceva atunci când îți dau seama că ceva nu e bine... și până la urmă... unii ajung să se plângă, să se lamenteze, dar să nu facă nimic, iar ceilalți au standardele pe care le au.
Cei ca mulți dintre noi se mulțimesc cu faptul că-și exprimă nemulțumirea, dar, din păcate și neputința.
Pentru că e fapt asta e. O neputință a celor care doar se plâng și nu fac nimic. Și bineînțeles, niciodată nu sunt ei de vină. Ei nu-ți asumă nici o responsabilitate. Întotdeauna alții sunt de vină, dar în nici un caz ei, cei care se plâng.
Iar atunci când nu poți mai mult... asta e: te consolezi cu statutul pe care ți-l dau alții, fără să încerci măcar să schimbi ceva.

După părerea mea, pentru tot ce ni se întâmplă rău, vina este în primul rând a noastră și nu a altora. Dacă am înțelege asta și dacă am face ceva noi pentru a schimba ceva din ceea ce nu ne convine și nu am aștepta doar, ne-am plânge și am căuta vinovați în mod sigur am avea mult mai multe șanse de ne schimba statutul.

În fond fiecare îți merită soarta. Cei care doar se plâng și găsesc vina la alții... cam cu asta și rămân.

Mai citiți odată, cu atenție, ceea ce ați postat.
Identificați vreo soluție la problemele ridicate sau doar vă plângeți și vă lamentați pentru situația în care vă aflați?
Am citit de mai multe ori ce ați scris dar nu am găsit în postarea D-voastră nici o soluție la problemă. Văd doar că vă plângeți.

Patrick_ a scris:

Care credeți că e diferența dintre conducătorii aleși democratic ai unei țări gen Norvegia, Suedia, Olanda, etc... și conducătorii aleși tot democratic ai unei țări gen Albania, Bulgaria, România, etc...?

Diferența este electoratul, adică populația sau alegătorii și opținea lor, și mai ales atitudinea celor din urmă care se conduc după principiul „lasă că mai merge și așa” și a celorlalți care chiar vor să facă ceva atunci când îți dau seama că ceva nu e bine... și până la urmă... unii ajung să se plângă, să se lamenteze, dar să nu facă nimic, iar ceilalți au standardele pe care le au.
Cei ca mulți dintre noi se mulțimesc cu faptul că-și exprimă nemulțumirea, dar, din păcate și neputința.

in niciun caz "diferenta este electoratul"!

sunt sute de mii de romani care traiesc in norvegia, suedia, olanda... si nici pe departe nu "se mulțimesc cu faptul că-și exprimă nemulțumirea, dar, din păcate și neputința"


care sa fie explicatia???



nota ajutatoare:

denumirile exacte ale tarilor enumerate sunt: Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Regatul Țărilor de Jos...

Faceți ceva în sensul acesta sau doar vă lamentați și vă resemnați?

De fapt... întrebarea corectă ar fi dacă populația face ceva în sensul acesta? Dacă vă gândiți puțin veți vedea că de fapt nu prea îi pasă (populației)... Se complace să mai ciupească de ici de colo cât să supraviețuiască.
Iar o așa mentalitate nu prea concordă cu ceea ce au în comun denumirile indicate corect de D-voastră mai sus.

Așa că ajungem de unde am pornit.
Populația își merită pe deplin soarta, deoarece nu face nimic pentru a schimba lucrurile de care se plânge.

pai daca sunt sute de mii de romani acolo (in regatele indicate), cum adica nu concorda mentalitatea?


nota:
mai e 1 milion de romani si-n spania (regat).

Mai mult de jumătate dintre acei sute mii sau un milion de oameni care au plecat nu știau în acel moment ce formă de guvernământ are țara unde s-au dus. Mulți dintre aceștia nu știu nici acum, chiar dacă muncesc acolo.

Și oricum, aceștia sunt, așa cum spuneați, doar sute mii sau doar ceva peste un milion. Cu indulgență am putea considera că sunt până la 2 milioane. Oricum numărul lor e comparabil cu cei care au plecat în țări cu alte forme de guvernământ (vezi Italia, Germania, Austria). Deci forma de guvernământ nu prea contează ca și criteriu de alegere a unei țări în vederea emigrării.

Iar despre, restul, de până la 18 - 19 milioane care stau în fața televizorului, se plâng și se consolează cu situația în care trăiesc, ce părere aveți? Aceștia sunt marea majoritate.

Sunt principalii răspunzători pentru ceea ce li se întmplă. Își merită soarta.