Mai are vreo sansa reala un parinte al carui copil este alienat?

Dumneavoastra spuneti bine ce spuneti dar...... Protectia Copilului oricat de frumos sau de la obiect ar face un raport si chiar daca Instanta tine cont de el si da o sentinta ok, daca cel care are copilul a instrainat copilul respectiv care nu vrea sa plece de la el si cu executarea silita nu poti lua un minor daca acesta nu vrea sa plece ce te faci? Cum pui in practica recomandarile Instantei?
Da, amenda penala pe care o plateste din banii celuilalt parinte. Inceperea urmaririi penale nu este ceva obisnuit la noi, nu se face, deci???/ Chem Protectia Copilului pentru alt raport? Alt proces alta sentinta si tot acolo esti?
Revin la cazul psiholoagei care nu vrea sa consilieze minora. In acest caz Protectia Copilului surprinzator si-a facut exemplar treaba. Au intocmit rapoarte, au chemat mama la consiliere, au sfatuit tatal, au chemat la mediere, nimic. Li s-a inchis usa in nas. Au deschis proces pentru Consiliere Psihologica si au castigat, exista sentinta cu fetita care trebuie sa mearga la consiliere si daca mama refuza acest lucru au cadru legal sa ia copila sa o duca la orfelinat dar......in conditiile de fata nu mama ci psiholoaga refuza consilierea, nici ei nu mai pot deschide alt proces pentru ca sentinta e definitiva si ne aflam intr-un punct mort.
Deci in conditiile de fata chiar intr-un caz ideal in care protectia Copilului a actionat promt si corect totusi din lipsa cadrului legal sau din cauza unui cadru legal de doi lei un copil este in continuare abuzat

Daca legea ar pedepsi cel de la Protectia Copilului ar avea uneltele necesare pentru a putea ajuta mai mult. Cum sa nu le inchizi usa in nas daca maxim ce pot face e sa-ti lase o hartiuta sau sa-ti scrie un raport pentru care oricum nu esti pedepsit daca il ignori?
Dar daca pentru raportul de la Protectia Copilului Instanta te-ar trimite 2 saptamani cu matura in cartier sau daca ai putea chiar sa-ti petreci 2-3 5 zile sau saptamani la puscarie, nu le-ai mai tranti usa in nas cu atata lejeritate.

Din pacate neputina parintelui nerezident in fata abuzului parintelui alienator nici macar nu poate fi descrisa in cuvinte. Tocmai de aceea, ma inclin in fata tuturor parintilor rezidenti care au capacitatea mentala de a distinge cat de importanta este relatia de afectiune cu ambii parinti.
Ar trebui ca in vreun fel si autoritatile sa-si faca treaba si sa vina in sprijinul parintelui a carui copil este abuzat emotional cu maxima celeritate, chiar si in Romania. Personal insa nu am identificat nicio modalitate efectiva de a opri din timp acest abuz. Tot ce se poate face la noi dureaza ani de zile, iar copilul in final este indepartat definitiv.
@Martonze: copilul este deja traumatizat in cazul alienarii parentale, dumneavoastra la ce traumatizare faceti referire?

Martonze, psihologul de care vorbesc nu a scris nici o concluzie, nici nu a vrut sa vada copilul. E simplu. Iar in cazul acesta instanta a spus mereu ca trebuie respectat programul de vizitare. Toate procesele au fost castigate de catre tata.
Minorul e mereu traumatizat cand parintele alaturi de care creste il invata sa se teama si sa-i urasca un parinte. Are orice in fata mai putin un viitor cat de cat normal.
Si ar fi lafel de bine ca persoanele care nu depasesc ura pentru fostul partener sa nu mai dea sfaturi pe forumuri si sa invete alte persoane sa procedeze ca ele pentru a desparti un copil de un parinte. Dar asta e imposibi, ce sa-i faci :-)

Iata o situatie cu sentinte in care parintele alienator a fost amendat: [ link extern ]

Ony2k2 a scris:

Stiu un caz acum in care desi instanta a decis consiliere psihologica pentru o minora, decizie definitiva totusi psiholoaga nu are chef de asa bataie de cap si refuza consilierea.

:confused:

Nu are chef!? Dar chef de exercitare a profesiei mai are!?

Nici codul deontologic al profesiei de psiholog nu pare că a avut chef să-l citească pe de-a întregul. (Evaluările/Intervenţiile psihologice realizate la cererea/cu aprobarea expresă a instanţelor de judecată au caracter obligatoriu...).
Or, mă tem că, dacă s-ar apuca un avocat să-i facă o sinteză a codului deontologic, s-ar putea s-o intituleze plângere adresată Consiliului Psihologilor din România - Comisia de deontologie şi disciplină.
Aşa încât, mai bine o rugaţi dvs. să se gândească serios dacă nu cumva asemenea compotament este susceptibil să impieteze bunei reputaţii a profesiei de psiholog (între altele).