Refuzul minorului (Art 913 CPC) si..tot cortegiul 910-914 cu 906

Referitor la articolul 906 (eu îl ştiu ca 905) , m-am exprimat în postarea uzerului dana2016, este neconstituţională aplicarea ei în cazul unor obligaţii care nu aduc prejudicii materiale creditorului obligaţiei de a face, trimiterea la acel articol s-a făcut cu picioarele.

Martonze, strict la 913, considerati ca minorul poate REFUZA relatia cu necustodianul dar poate fi OBLIGAT de catre oricine sa participe la o consiliere psihologica? Ce se intampla daca minoul insusi refuza a priori sau dupa prima sedinta...continuarea consilierii DIN MOTIVE...NUMAI DE EL STIUTE? Va invit inca o data sa renuntati la spontanetate si sa ganditi aspectele de la A la Z. Abia apoi sa concretizati un raspuns de care sa fiti multumita.

Stimate shomo, răspunsurile mele sunt gândite şi sunt emanaţia unor experienţe prea puţin plăcute pentru mine şi copilul meu.
Legea glăsuieşte că relaţiile personale minor-părinte trebuie să fie fireşti.
Firescul exclude forţa, dacă nu suntem membrii ISIS, unde educaţia este pentru supunere religioasă şi forţă.
Psihologii susţin că trăirile rele timpurii se ancorează structural în psihicul copilului şi se manifestă bolnăvicios în situaţii de criză. Adică , dacă cândva, dvs. v-aţi păruit cu soţia în faţa copiilor sau dacă i-aţi mai altoit câteodată, copiii nu au uitat şi cum au ocazia, se apără instinctual.
Consilierea n-are legătură cu refuzul minorilor de a pleca cu părintele necustodian, fiindcă consilierea se va face mai înainte cu părinţii, fără copii, apoi cu copiii şi părinţii împreună, apoi cu copiii şi părintele refuzat, dar cu prezenţa psihologului în preajmă, faţă de care copiii au căpătat încredere. Asta depinde de abilitatea psihologilor şi de temperamentul copiilor.
Mie personal mi s-a întâmplat ca psihologul să vină la domiciliu, fiindcăcopilul urla că nu pleacă de acasă nicăieri - era după o executare silită program de vizită şi 2 luni nu l-am putut scoate din casă.Acasă, psihologul a putut comunica cu copilul.
Dacă se vrea, orice se poate, numai voinţă să fie.

Martonze, nu am chef de polemici cu dvoastra. Am chef sa modific niste legi aiurea, nu ptr mine sau ptr dvoastra, ci ptr copii. Legile tre sa cuprinda cat mai putine...variabile gen...calitatea profesionala/umnana a tertilor intervenienti, fie ei si psihologi. Nu am posibilitate sa schimb lumea sau sistemul. Pot, cel mult, sa schimb un articol de lege. Intelegeti?
Am postat referirea dvoastra pe site-ul ARPCC. Banuiesc ca la ei v-ati referit, considerandu-i criminali si bolnavi. Gresesc?

Martonze a scris:

Stimate domn , vă cunosc opiniile şi modul de acţiune.
Vă amintesc doar că unele fete, la 14-15 ani sunt mame, iar eu, bunăoară, la această vârstă, eram suficient de matură încât să nu mă poată obliga nimeni la a petrece timp cu cine nu doream. Forţa impune rezistenţa.

Practic, rezulta clar, in mod efectiv, ca incalcarea vointei minorului constituie o violare a intimitatii sale.Nu mi-am dat seama pana acum de acest lucru.
Un viol de ordin psihologic care produce exact aceleasi efecte precum violul fizic.

Nicicand nu mi-a parut mai explicit acest lucru.

Indiferent de varsta copilului acesta are drepturile sale si instanta nu este Dumnezeu ca sa stie ce este mai bine pentru copil.

Eu cred ca ar trebui lucrat acolo unde sa dispara programul de vizita si sa se dea doar daca parintele isi dovedeste devotamentul si buna-credinta fata de copil si nu sa se dea program de vizita aiurea doar pentru ca un tata cere aiurea in instanta program de vizita.

Din punctul meu de vedere se incalca drepturile copilului minor daca se forteaza o executare silita.

Executarea silita trebuie sa se rezume la a se vedea daca copilul vrea la tata si daca nu vrea, gata executarea silita si sa plece toti.
Nimeni nu are dreptul sa insiste.

Poate ne spune cineva care a participat la o executare silita cum s-a procedat.
Chiar sunt curios si enervat de faptul ca nu se tine cont si de vointa minorilor care sunt si ei suflete si nu obiecte de executat...silit...
Problema pleaca insa de la instantele care dau dreptul la executare silita...pentru ca e vorba de o hotarare judecatoreasca...