admitere inm 2010

rino83 a scris:

Daca e vorba de hotarare de constatare a nulitatii actului, e clar ca ne aflam in fata unei nulitati absolute, nulitate care poate fi invocata oricand si de oricine...proprietatea anulabila e proprietatea transmisa printr-un act afectat de o nulitate relativa si care dureaza pana in momentul in care se presrie actiune in anulare a acelui act...dupa acel moment, proprietatea rezolubila se consolideaza in proprietate de plin drept.

Daca se transmite proprietatea unui bun printr-un act lovit de nulitate absoluta
acesta fiind si predat, sa zicem, nu e nicio diferenta in privinta efctelor fata de nulitatea relativa. Diferentele privesc doar regimul juridic al acestora. Mai mult, actiunea in nulitatea, fie ea si absoluta, nu este una in constatare, ci in realizare. Astfel, repunerea in situatia anterioara urmeaza declararii judiciare a nulitatii
pana atunci efectele actului juridic nu vor fi afectate. Transmitatorul va ramane cu pretul, dobanditorul, cu bunul. Rezultatul este ca, indiferent de tipul nulitatii - absolute sau relative - partile actului juridic nul, vor avea un asa zis dr. de proprietate anulabila, specie a cele rezolubile. In privinta actului nul absolut, dobanditorul va avea un dr afectat de conditia rezolutorie a admiterii ac in anulare, transmitatorul, un dr afectat de conditie suspensiva, aceeasi.
In cazul donatiei, spre exemplu, dobanditorul isi va putea vedea dreptul consolidat si prin executarea actului(confirmare) de catre mostenitorii donatorului decedat, ceea ce echivaleaza cu neindeplinirea unei conditii rezolutorii - un mod in care ia sfarsit, deci, proprietatea anulabila nascuta dintr-un act nul absolut.
De altfel, am observat ca Boroi se fereste sa faca diferenta intre nulitatea absoluta
si cea relativa privitor la proprietatea anulabila. Astept si alte pareri...

Grila drept penal parte generala din Viorel Voineag:

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu poate fi acordata:

a) in cazul infractiunilor savarsite cu intentie, al caror maxim special este de 18 ani
b) pentru o infractiune savarsita din culpa, care are un maxim special mai mare de 12 ani
c) in cazul infractiunilor de tortura sau de viol

In carte raspunsul corect este a).
Poate sa-mi explice cineva de ce si cum s-a ajuns la cifra aia?

Grila drept penal parte generala din Viorel Voineag:

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu poate fi acordata:

a) in cazul infractiunilor savarsite cu intentie, al caror maxim special este de 18 ani
b) pentru o infractiune savarsita din culpa, care are un maxim special mai mare de 12 ani
c) in cazul infractiunilor de tortura sau de viol

In carte raspunsul corect este a).
Poate sa-mi explice cineva de ce si cum s-a ajuns la cifra aia?

adrin a scris:

rino83 a scris:

Daca e vorba de hotarare de constatare a nulitatii actului, e clar ca ne aflam in fata unei nulitati absolute, nulitate care poate fi invocata oricand si de oricine...proprietatea anulabila e proprietatea transmisa printr-un act afectat de o nulitate relativa si care dureaza pana in momentul in care se presrie actiune in anulare a acelui act...dupa acel moment, proprietatea rezolubila se consolideaza in proprietate de plin drept.

Daca se transmite proprietatea unui bun printr-un act lovit de nulitate absoluta
acesta fiind si predat, sa zicem, nu e nicio diferenta in privinta efctelor fata de nulitatea relativa. Diferentele privesc doar regimul juridic al acestora. Mai mult, actiunea in nulitatea, fie ea si absoluta, nu este una in constatare, ci in realizare. Astfel, repunerea in situatia anterioara urmeaza declararii judiciare a nulitatii
pana atunci efectele actului juridic nu vor fi afectate. Transmitatorul va ramane cu pretul, dobanditorul, cu bunul. Rezultatul este ca, indiferent de tipul nulitatii - absolute sau relative - partile actului juridic nul, vor avea un asa zis dr. de proprietate anulabila, specie a cele rezolubile. In privinta actului nul absolut, dobanditorul va avea un dr afectat de conditia rezolutorie a admiterii ac in anulare, transmitatorul, un dr afectat de conditie suspensiva, aceeasi.
In cazul donatiei, spre exemplu, dobanditorul isi va putea vedea dreptul consolidat si prin executarea actului(confirmare) de catre mostenitorii donatorului decedat, ceea ce echivaleaza cu neindeplinirea unei conditii rezolutorii - un mod in care ia sfarsit, deci, proprietatea anulabila nascuta dintr-un act nul absolut.
De altfel, am observat ca Boroi se fereste sa faca diferenta intre nulitatea absoluta
si cea relativa privitor la proprietatea anulabila. Astept si alte pareri...

Confunzi actiunile, spunand ca actiunea prin care se invoca nulitatea absoluta e o actiune in realizare.
1. actiunea prin care se solicita nulitatea absoluta e o actiune in constatare, justificata prin caracterul imprescriptibil si nepatrimonial al acesteia, instanta marginandu-se doar la a constata existenta nulitatii absolute in cadrul raportului supus judecatii.
2, actiunea in realizare, pe care tu o invoci este cea prin care reclamantul solicita instantei obligarea paratului sa-i respecte dreptul si, in consecinta sa-si indeplineasca obligatia ce-i incumba...in cazul nulitatilor, se solicita repunerea partilor in situatia interioara.

Intr-adevar, prin prisma raportului dintre actiunea in constatare- actiunea in realizare, daca cel care formuleaza actiune are la indemana calea actiunii in realizare, si inainteaza o actiune in constatare, aceasta din urma va fi respinsa ca inadmisibila...Dar daca reclamantul are posesia bunului si solicita instantei constatarea nulitatii absolute in privinta actului incheiat cu paratul neposesor, cat de in realizare mai e actiunea?

Daca nu crezi ceea ce spun, te invit sa (re)vezi Gabriel Boroi-Curs selectiv pt licenta(pg. 122).