Dacă îndeplinesc anumite condiții legale stabilite de Codul penal, condamnații pot dispune de liberare condiționată, chiar și în cazul în care mai au mai mult de doi ani de pedeapsă de executat. Una dintre principalele condiții este ca deținutul să fi executat o anumită fracțiune din durata pedepsei cu închisoarea, fracțiune stabilită în funcție de numărul de ani pe care îi are de executat. Citește articolul
Este sau nu recursul compensatoriu pluta pe care condamnații o folosesc să iasă din închisoare mai repede decât trebuie? Și până să apară acest mecanism (auxiliar) în legislație, exista de ani și ani de zile mecanismul liberării condiționate, în baza căruia deținuții au vocația să ajungă în libertate mai devreme decât li s-a pus în frunte. Doar în 2014, conform unei statistici oficiale, când recursul compensatoriu nu exista, peste 11.000 de condamnați au ajuns mai repede în libertate, pentru că li s-a dat voie să iasă. Cum ajută recursul compensatoriu în toată povestea asta, în prezent: Citește articolul
Un proiect legislativ recent adoptat de deputați, trecut a doua oară în Parlament, prevede că, în cazul pedepselor cu închisoarea de până la un an pentru infracţiuni comise fără violenţă, persoanele condamnate să poată executa pedeapsa acasă. În anumite condiții, închisoarea la domiciliu va putea fi "prescrisă" și celor cu pedepse mai lungi. Dacă vorbim de pedepse de până la cinci ani și o purtare exemplară, "deținuții" vor putea sta acasă chiar și fără brățară electronică. Citește articolul
Pedeapsa cu închisoarea sau amenda penală din Legea privind combaterea operațiunilor cu produse precum etnobotanicele nu-l vizează pe cel care își procură produsele cu efecte psihoactive pentru consum propriu, potrivit unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), apărută miercuri în Monitorul Oficial. Citește articolul
Deţinuţii din penitenciare vor putea beneficia de liberare condiţionată după executarea efectivă a unei jumătăţi din pedeapsă, dacă aceasta este mai mică de zece ani, sau după executarea a două treimi, în cazul pedepselor mai mari de zece ani, potrivit unui proiect de lege care va aduce mai multe modificări Codului penal şi care a fost adoptat marți de Senat și astăzi de Camera Deputaților. Citește articolul
Persoanele condamnate definitiv, cărora li s-a aplicat sancţiunea de a presta muncă în folosul comunităţii, ar putea ajunge la închisoare pentru o perioadă de până la doi ani, dacă nu respectă obligaţiile cuprinse în hotărârea judecătorească de condamnare, potrivit unui proiect de lege. Citește articolul
La prima întrebare din titlu, răspunsul este următorul: cel care nu respectă un ordin de protecție valabil riscă o pedeapsă penală. La a doua întrebare însă, Legea privind combaterea violenței domestice nu oferă detalieri, ci prevede doar că poliția e cea care se asigură de respectarea ordinelor de protecție. Dacă legea s-ar modifica așa cum a propus Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) anul trecut, atunci am ști și ce au de făcut polițiștii în acest sens. Citește articolul
Nu ar avea sens să vorbim de o faptă de corupție dacă beneficiarul foloaselor rezultate de pe urma acelei fapte nu este însuși cel care a comis fapta, potrivit unei propuneri legislative ce a fost înregistrată recent la Senat. Inițiatorii propunerii consideră că în realitate nu există ideea că cineva face o faptă de corupție în interesul exclusiv al altcuiva. În plus, se propune ca foloasele pentru care se pedepsește penal suspectul de corupție să fie numai cele de ordin material. Citește articolul
Persoanele care nu declară la Fisc veniturile impozabile riscă închisoarea, ceea ce face imposibil pentru procurori să renunțe la urmărirea penală în cazul unor evaziuni fiscale cu prejudicii mici, pentru că limita maximă de pedeapsă este prea mare. Printr-un proiect de act normativ recent inițiat s-ar putea schimba acest lucru, întrucât pentru unele din faptele penale din Legea evaziunii se vor putea da pedepse de cel mult șapte ani, în loc de opt, procurorii putând să renunțe la urmărire în aceste condiții. Citește articolul
Pentru cazurile de muncă nedeclarată, fie că vorbim de lipsa totală a contractelor de muncă, de munca peste normă sau de celelalte cazuri, angajatorii pot primi acum amenzi uriașe și nu mai riscă închisoarea pentru că au mai mult de cinci angajați fără contract. Noile modificări aduse Codului muncii nu se traduc însă printr-un beneficiu pentru angajatorii care încalcă legea - din contră, sancționarea lor devine acum mai probabilă ca niciodată și se elimină unele discriminări care s-au format în practică. Citește articolul