Celor din conducerea companiei Facebook li se pusese deja în vedere să înceapă o curățenie în platformă pentru a elimina conținutul dezinformator pe tema vaccinării. Iată că, recent, a venit și anunțul oficial din partea companiei: mai puțină vizibilitate pentru grupurile și paginile care militează pe antivaccinare și zero șanse la reclame în legătură cu ce promovează aceste grupuri. Citește articolul
Cred că scăpăm prea mult din atenție calitatea actului legislativ de câțiva ani încoace. Ne-am concentrat excesiv pe crizele sistemelor cu care interacționăm în mod direct, pe problemele penale ale diverșilor, pe lipsurile din spitale și școli și aproape deloc pe ce merge din rău în mai rău în centrul uneia dintre cele trei puteri în stat: legiuitorul nostru cel de toate zilele. Să mai bagatelizăm modul cum sunt propuse și adoptate legile în Parlament și să închidem ochii în fața unor acte ale Executivului care se așează perpendicular pe lege este un dezastru la care suntem cu toții părtași prin ignoranță. Citește articolul
Anul trecut pe vremea asta, ceasurile ticăiau furioase spre momentul T-Zero, ziua intrării în vigoare a GDPR-ului; curgeau AMR-urile, toată lumea era expert în devenire, până și în autobuze începeau timid să apară posterele de informare despre protejarea datelor personale. Citește articolul
De când a fost publicat în 2015, noul Cod fiscal a conținut o regulă conform căreia actul poate fi modificat, în esență, prin lege și că noutățile pot fi aplicate după trecerea a cel puțin șase luni (regula exista oricum și înainte de această reînnoire a Codului fiscal). Vă întrebați ce s-a întâmplat, între timp, cu această regulă? E tot acolo, dar degeaba. E ca o fantomă caraghioasă care nu sperie pe nimeni. Citește articolul
Din când în când, mai fac, alături de colegii mei de redacție, o atenționare privind posibilitatea de a verifica dacă cei care se dau specialiști chiar sunt; mai exact, dacă cel care-și oferă serviciile avocațiale chiar e avocat ș.a.m.d. Trăim în epoca lui Google și a tuturor posibilităților oferite de Internet. Când vine vorba de chestiuni medicale, unii caută mai întâi remediul online, apoi se interesează, poate, și de un medic. Recunosc că, până la Matteo cel fără de drept de practică în medicină, nu mi-am pus problema că ar trebui să căutăm și medicii în registre oficiale ca să vedem dacă într-adevăr au drept de practică sau nu. Dar niciodată nu e prea târziu. Două lucruri am de spus aici: Citește articolul
Când am dat de clauză în contract, n-am rămas nici surprinsă, nici nu mi-a provocat un gust amar. Cine știe dacă, în circumstanțe similare, n-aș fi procedat asemenea. Și, până la urmă, după atâția ani de experiențe nefaste pe frontul fiscal, un antreprenor călit cu răzgândirile și inovațiile legiuitorului român a învățat că mai bine să pună răul răului înainte, decât să riște să rămână fără business sau cu o afacere care nu mai e afacere nici în joacă, darămite în scop de profit. Și, deși am învățat în școală că antreprenoriatul este, înainte de toate, asumarea unui risc, mă întreb dacă încape în conceptul acesta batjocura de stil șah-mat în care e ținut antreprenorul român când azi i se spune că de mâine lucrurile cu care s-a obișnuit azi, intrate în vigoare ieri, se schimbă. Ce ne facem când antreprenorul începe să traducă, forțat, din riscul său către client? Către... noi. Citește articolul
De ani de zile, bugetarii primesc din 12 în 12 luni vestea proastă că nici în anul care va urma nu primesc niciun ban pentru orele suplimentare făcute. Li se spune mereu că orele lor peste program se plătesc cu libere corespunzătoare, iar nu cu bani. Am alunecat recent însă pe o pagină dintr-un document atașat proiectului legii bugetului de stat pe 2019 și am văzut că plata acestor ore ar însemna, pentru guvernanți, o risipă de bani. No comment? Nici poveste! Citește articolul
Să afirmi, în anul 2019, într-o țară a Uniunii Europene, având un nivel de trai mediu sau peste mediu, că nu deții niciun cont bancar este o afirmație nedigerabilă. În contextul în care, cel puțin în mediul privat, angajatorii preferă să le vireze salariaților banii în conturi bancare, în contextul în care achiziția unor bunuri de valoare se face prin transferuri bancare, iar nu cu sacul de banii la tejghea, nu ne putem gândi decât la motivele ce conving pe cineva să nu-și facă un cont bancar - iar comisioanele bancare nu se numără printre ele. Citește articolul
Nu știu ce i-ar putea determina pe părinții din România să depună bani -- nu anual, ci fie și numai o singură dată -- în conturile de economii deschise de Guvern pentru cei mici la trezorerie - conturile Junior Centenar. Nu promisiunea unor dobânzi și prime de stat care ar putea sau n-ar putea să vină peste câțiva ani, ci altul e motivul pentru care n-aș da credibilitate acestui mecanism. Cel puțin, nu în forma în care a fost propus și adoptat de Executiv anul trecut. Citește articolul
În discursul vehement al celor care vorbesc despre "dușmanii poporului" (băncile și multinaționalele, forțele oculte din umbra străinătăților etc.), rareori îmi este dat să găsesc vreun sfat aruncat gratuit ori vreun rând care să semene câtuși de puțină educație în ochii celui care citește sau în urechile celui care ascultă. Nimic. Lipsa de educație de orice fel este adevăratul dușman al poporului. Și a trecut al nșpelea ceas...și tot nu vrem să vedem asta. Citește articolul