Nu ne putem trezi cu popriri pe venituri fără să știm că urmează să fim executați silit. Potrivit procedurii civile, somația nu se face în cazul popririi, dar există o încheiere de încuviințare a executării care trebuie să ajungă la noi și, în fond, trebuie să știm, întâi de toate, că suntem datori și am depășit scadența cu datoriile respective. Poprirea făcută mai înainte de momentul prevăzut în încheiere sau făcută printr-un executor judecătoresc necompetent sunt contrare legii. Există și categorii de venituri ce nu pot fi executate prin poprire și Fiscul trebuie să respecte regulile din procedura civilă când vine vorba de limitele popririi pe salarii și pensii. Citește articolul
Angajatorul este terțul poprit în toată procedura de urmărire silită prin poprirea salarială a unui angajat. El este anunțat de către executor că pe veniturile salariale ale unui angajat al său se va pune poprire și are obligația de a consemna ori plăti suma poprită, în condițiile legislației procedurale civile. Lucrurile se pot complica puțin pentru situația salariatului atunci când mai mulți executori vin cu cereri de poprire. Aici, angajatorul este dator să aibă în vedere limita maximă ce poate fi urmărită lunar din salariul unui angajat al său și cel mai bun mod de a se evita eventualele neplăceri pentru datornici este ca angajatorul să aibă un rol activ în comunicarea dintre părțile implicate în executarea silită. Citește articolul
Poprirea este o modalitate de executare silită prin care sumele de bani pe care le datorăm unei bănci sau oricărui alt creditor sunt reținute din salariu, din conturile bancare ș.a.m.d. În practică, se întâmplă adesea ca o datorie restantă să fie însoțită și de altele. Astfel, datornicul se trezește cu popriri și pentru creditul restant, și pentru o datorie la o anume firmă, și pentru o pensie de întreținere, să zicem. Într-un final, constată că mai rămâne cu foarte puțini bani pentru nevoile sale curente. Și, totuși, nu există o limită pentru cât de mult se poate lua dintr-un salariu? Citește articolul
Reținerile salariale pot fi făcute fie în baza unor titluri executorii pe care le au creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de întreținere, statul român etc.), fie direct de către angajator, pentru recuperarea sumelor de bani pe care salariatul i le datorează cu titlu de despăgubire. Totuși, legislația nu lasă urmă de dubiu: oricâți ar cere să se facă rețineri din salariu și oricât de mari sunt sumele pe care le-ar avea de recuperat, nu se poate reține mai mult de jumătate din suma pe care o câștigă un salariat în fiecare lună. Citește articolul
In situatia in care unui angajat i se pune poprire pe salariu, in baza unei hotarari judecatoresti, se impun cateva modificari care trebuie operate de angajator. Citește articolul